Cuvinte perechi

Scop: activizarea vocabularului , consolidarea cunoştinţelor despre sinonime, antonime.

Sarcina didactică: formarea perechilor de cuvinte cu sens asemănător, formarea perechilor de cuvinte cu sens opus.

Material didactic: jetoane cu cuvinte scrise.

Desfășurarea jocului: Jetoanele se aşază pe bancă sau pe catedră şi vor fi solicitaţi elevii să facă perechi de cuvinte cu sens asemănător, dar și cu sens opus. Vor câştiga elevii care au găsit cele mai multe perechi de cuvinte aşezate corect.

a) arbore – copac,  gri – cenuşiu, ţară – patrie, prieten – amic, steag – drapel, orb – nevăzător, spune- zice, filă – foaie, avere – bogăţie;

b) noapte – zi, coboară – urcă, mic – mare, alb – negru, prieten – duşman, pace – război, trist – vesel, râde – plânge, harnic – leneş, lumină – întuneric, flămând – sătul, rece – cald.

Unde?

Scop: verificarea şi consolidarea deprinderilor de exprimare corectă, dezvoltarea atenţiei, a gândirii, a imaginaţiei.

Sarcina didactică: formularea de propoziţii cu folosirea corectă a prepoziţiilor: pe, în, la, sub, după, lângă, cu, între, peste, până, spre. Jocul se poate desfăşura pe două grupe formate din câte 10 – 12 elevi grupa A și grupa B. Pentru fiecare răspuns se acordă un minut. În exemplele date, elevii nu au voie să repete prepoziţia.

Desfășurarea jocului: Se scriu 6 prepoziţii pe tablă, după care învăţătorul cere unui elev din grupa B să spună un cuvânt care să denumească un obiect, aparat, animal etc. Cuvântul este preluat de membrii grupei A. Aceştia vor formula pe rând câte o propoziţie în care să se includă cuvântul dat şi unul din cuvintele scrise pe tablă. Pentru un răspuns bun se acordă grupei 1 punct sau se scade unul dacă este greşit. Se continuă în acelaşi fel cu toţi componenţii grupei A, după care se totalizează punctele urmând la joc grupa B. După ce s-au inversat se introduc prepoziţii noi. O prepoziţie folosită de trei ori este ştearsă şi înlocuită cu alta. Va câştiga grupa care a realizat punctajul maxim.

Exemplu: grupa B a spus cuvântul “maşină”. Membrii grupei A vor putea formula propoziţii de tipul următor:

Maşina este în garaj.

O maşină se află  pe stradă.

Merg cu maşina spre Cluj.

Patru maşini sunt trase lângă garaj.

A trecut cu maşina peste trambulină.

Stau în maşină până vii tu.

Să completăm propoziţia!

Scopul didactic: formarea deprinderii de a completa propoziţii atunci când le lipseşte subiectul sau predicatul; realizarea acordului între subiect şi predicat.

Desfășurarea jocului: Se scriu pe tablă sau pe fişe propoziţii din care lipsesc subiectele sau predicatele. Elevii vor trebui să completeze spaţiile libere cu subiectul sau predicatul potrivit. Cine va completa spaţiile corect și  va realiza acordul dintre subiect şi predicat va fi evidenţiat şi punctat.

Exemple:

Cine?

…merge la şcoală. (elevul)

…coase haina. (croitorul)

…stopeşte floarea. (grădinarul)

…face mâncare. (bucătarul)

Ce face?

Fetiţa… la plimbare cu păpuşa. (merge)

Ionel… temele la matematică. (scrie)

Albina… din floare în floare. (zboară)

Pisica… şoareci. (prinde)

Cum se spune?

Scop: îmbogăţirea expresivităţii vorbirii şi activizarea vocabularului prin reproducerea orală sau scrisă a unor expresii.

Sarcina didactică: completarea unor expresii uzuale, cu cuvinte cu sens figurativ.

Desfășurarea jocului: Pentru buna desfăşurare a jocului, coordonatorul de joc va pregăti din timp şi îşi va nota diferite expresii uzuale, în care, pentru a se reliefa mai pregnant semnificaţia şi pentru o mai bogată expresivitate a limbajului sunt folosite ca termeni de comparaţie cu sens figurativ.

Exemple:

Era… ca  racul. (roşu)

Se făcuse… ca varul. (alb)

Era… ca turta de ceară. (galben)

… ca plumbul. (greu)

Se dau copiilor câte o foaie de hârtie. Se scriu exemplele pe tablă, fără cuvintele din paranteză  şi se acoperă. Se explică elevilor sarcina didactică şi se completează una din propoziţii pentru exemplificare: „A văzut negru în faţa ochilor.”

Se anunţă timpul acordat pentru formularea răspunsurilor (timpul va fi acordat în funcţie de numărul exemplelor de pe tablă, cca. 3 minute pentru fiecare exemplu). După ce fiecare elev şi-a scis numele pe foaie, se descoperă exemplele şi jocul începe.

Elevii vor copia exemplele de pe tablă şi vor completa spaţiile libere cu cuvinte potrivite. După expirarea timpului dat, se adună foile, se citesc de către învăţător sau de către un elev şi se apreciază în colectiv.

Pentru fiecare exemplu bine completat se acordă un punct, iar cele greşite sau necompletate nu se punctează. Vor fi evidenţiați elevii care au întrunit maximum de puncte.

Cuvântul interzis

Scop: dezvoltarea vocabularului, dezvoltarea atenţiei voluntare şi a imaginaţiei;

Sarcina didactică: formularea unor întrebări care cer răspuns cuvântul interzis;

Desfășurarea jocului: Jocul se poate desfăşura în colectiv sau în perechi. Se cere elevilor ca la întrebările învăţătorului să răspundă în aşa fel încât un anumit cuvânt stabilit anterior să nu fie folosit, ci să se găsească alte formulări, care să constituie totuşi răspunsul la întrebarea pusă. Aceasta trebuie constituită în aşa fel încât să ceară în răspuns cuvântul interzis.

După ce clasa a fost organizată, se explică cum se va desfăşura jocul şi se arată că pentru fiecare răspuns au la dispoziţie un minut de gândire. Dacă se consideră necesar înainte de joc se va face o mică pregătire a elevilor dându–se câte 1-2 exemple de răspunsuri în care să nu fie inclus cuvântul interzis. Se dau elevilor exemple de întrebări care cer în răspuns un anumit cuvânt.

1. Cuvântul interzis “a doua”

Întrebare: – În ce clasă sunteţi voi?

Răspuns:  – Noi suntem în clasa care urmează după clasa I.

Întrebare:  – În ce bancă stă elevul Ionescu ?

Răspuns:   – Elevul Ionescu stă în banca din spatele elevului  X.

Întrebare:  – În ce clasă au fost anul trecut elevii din clasa a III-a?

Răspuns:  – Anul trecut elevii din clasa a III-a au fost în clasa în care suntem noi acum.

2. Cuvântul interzis “primăvara”

Întrebare: – Când se topeşte zăpada?

Răspuns:  – Zăpada se topeşte în anotimpul cînd înfloresc ghioceii.

Întrebare: – Când înfloresc ghioceii?

Răspuns:  – Când se topeşte zăpada.

Întrebare:  – Despre ce anotimp se vorbeşte în această poezie?

                   “ Primăvară , primăvară,

                      Vino iar la noi în ţară! ”

Răspuns:  – Despre anotimpul care urmează după iarnă.

Întrebare: – Când vin păsările călătoare?

Răspuns:  – Când încep să înflorească pomii.

Cuvântul interzis se poate schimba de 2-3 ori în cursul jocului. La sfârşitul jocului vor fi evidenţiaţi elevii care au formulat răspunsurile corect şi au dat dovadă de multă fantezie.