Răspunde repede


Sarcina didactică: exersarea consoanei r asociat cu alte consoane.

Material didactic: un săculeţ cu nisip, sau o minge.

Desfăşurarea jocului: Copiii stau în semicerc în picioare. Coordonatorul de joc pune o întrebare, apoi aruncă săculeţul la un copil. Acesta trebuie să răspundă repede, cu forţă, şi să arunce săculeţul înapoi.

Întrebări:

  • Cum spunem căluţului să se oprească? (pr, pr)
  • Cum face creanga când se rupe? (tr, tr, trrrrosc)
  • Cum facem când ne este frig? (brrr, br)
  • Cum sună ceasul? (țrr, țrr)
  • Cum se aude când fuge calul? (trap, trap)
Anunțuri

Cuvinte perechi


Scop: activizarea vocabularului , consolidarea cunoştinţelor despre sinonime, antonime.

Sarcina didactică: formarea perechilor de cuvinte cu sens asemănător, formarea perechilor de cuvinte cu sens opus.

Material didactic: jetoane cu cuvinte scrise.

Desfășurarea jocului: Jetoanele se aşază pe bancă sau pe catedră şi vor fi solicitaţi elevii să facă perechi de cuvinte cu sens asemănător, dar și cu sens opus. Vor câştiga elevii care au găsit cele mai multe perechi de cuvinte aşezate corect.

a) arbore – copac,  gri – cenuşiu, ţară – patrie, prieten – amic, steag – drapel, orb – nevăzător, spune- zice, filă – foaie, avere – bogăţie;

b) noapte – zi, coboară – urcă, mic – mare, alb – negru, prieten – duşman, pace – război, trist – vesel, râde – plânge, harnic – leneş, lumină – întuneric, flămând – sătul, rece – cald.

Unde?


Scop: verificarea şi consolidarea deprinderilor de exprimare corectă, dezvoltarea atenţiei, a gândirii, a imaginaţiei.

Sarcina didactică: formularea de propoziţii cu folosirea corectă a prepoziţiilor: pe, în, la, sub, după, lângă, cu, între, peste, până, spre. Jocul se poate desfăşura pe două grupe formate din câte 10 – 12 elevi grupa A și grupa B. Pentru fiecare răspuns se acordă un minut. În exemplele date, elevii nu au voie să repete prepoziţia.

Desfășurarea jocului: Se scriu 6 prepoziţii pe tablă, după care învăţătorul cere unui elev din grupa B să spună un cuvânt care să denumească un obiect, aparat, animal etc. Cuvântul este preluat de membrii grupei A. Aceştia vor formula pe rând câte o propoziţie în care să se includă cuvântul dat şi unul din cuvintele scrise pe tablă. Pentru un răspuns bun se acordă grupei 1 punct sau se scade unul dacă este greşit. Se continuă în acelaşi fel cu toţi componenţii grupei A, după care se totalizează punctele urmând la joc grupa B. După ce s-au inversat se introduc prepoziţii noi. O prepoziţie folosită de trei ori este ştearsă şi înlocuită cu alta. Va câştiga grupa care a realizat punctajul maxim.

Exemplu: grupa B a spus cuvântul “maşină”. Membrii grupei A vor putea formula propoziţii de tipul următor:

Maşina este în garaj.

O maşină se află  pe stradă.

Merg cu maşina spre Cluj.

Patru maşini sunt trase lângă garaj.

A trecut cu maşina peste trambulină.

Stau în maşină până vii tu.

Să completăm propoziţia!


Scopul didactic: formarea deprinderii de a completa propoziţii atunci când le lipseşte subiectul sau predicatul; realizarea acordului între subiect şi predicat.

Desfășurarea jocului: Se scriu pe tablă sau pe fişe propoziţii din care lipsesc subiectele sau predicatele. Elevii vor trebui să completeze spaţiile libere cu subiectul sau predicatul potrivit. Cine va completa spaţiile corect și  va realiza acordul dintre subiect şi predicat va fi evidenţiat şi punctat.

Exemple:

Cine?

…merge la şcoală. (elevul)

…coase haina. (croitorul)

…stopeşte floarea. (grădinarul)

…face mâncare. (bucătarul)

Ce face?

Fetiţa… la plimbare cu păpuşa. (merge)

Ionel… temele la matematică. (scrie)

Albina… din floare în floare. (zboară)

Pisica… şoareci. (prinde)

Cum se spune?


Scop: îmbogăţirea expresivităţii vorbirii şi activizarea vocabularului prin reproducerea orală sau scrisă a unor expresii.

Sarcina didactică: completarea unor expresii uzuale, cu cuvinte cu sens figurativ.

Desfășurarea jocului: Pentru buna desfăşurare a jocului, coordonatorul de joc va pregăti din timp şi îşi va nota diferite expresii uzuale, în care, pentru a se reliefa mai pregnant semnificaţia şi pentru o mai bogată expresivitate a limbajului sunt folosite ca termeni de comparaţie cu sens figurativ.

Exemple:

Era… ca  racul. (roşu)

Se făcuse… ca varul. (alb)

Era… ca turta de ceară. (galben)

… ca plumbul. (greu)

Se dau copiilor câte o foaie de hârtie. Se scriu exemplele pe tablă, fără cuvintele din paranteză  şi se acoperă. Se explică elevilor sarcina didactică şi se completează una din propoziţii pentru exemplificare: „A văzut negru în faţa ochilor.”

Se anunţă timpul acordat pentru formularea răspunsurilor (timpul va fi acordat în funcţie de numărul exemplelor de pe tablă, cca. 3 minute pentru fiecare exemplu). După ce fiecare elev şi-a scis numele pe foaie, se descoperă exemplele şi jocul începe.

Elevii vor copia exemplele de pe tablă şi vor completa spaţiile libere cu cuvinte potrivite. După expirarea timpului dat, se adună foile, se citesc de către învăţător sau de către un elev şi se apreciază în colectiv.

Pentru fiecare exemplu bine completat se acordă un punct, iar cele greşite sau necompletate nu se punctează. Vor fi evidenţiați elevii care au întrunit maximum de puncte.

Cuvântul interzis


Scop: dezvoltarea vocabularului, dezvoltarea atenţiei voluntare şi a imaginaţiei;

Sarcina didactică: formularea unor întrebări care cer răspuns cuvântul interzis;

Desfășurarea jocului: Jocul se poate desfăşura în colectiv sau în perechi. Se cere elevilor ca la întrebările învăţătorului să răspundă în aşa fel încât un anumit cuvânt stabilit anterior să nu fie folosit, ci să se găsească alte formulări, care să constituie totuşi răspunsul la întrebarea pusă. Aceasta trebuie constituită în aşa fel încât să ceară în răspuns cuvântul interzis.

După ce clasa a fost organizată, se explică cum se va desfăşura jocul şi se arată că pentru fiecare răspuns au la dispoziţie un minut de gândire. Dacă se consideră necesar înainte de joc se va face o mică pregătire a elevilor dându–se câte 1-2 exemple de răspunsuri în care să nu fie inclus cuvântul interzis. Se dau elevilor exemple de întrebări care cer în răspuns un anumit cuvânt.

  1. Cuvântul interzis “a doua”

Întrebare: – În ce clasă sunteţi voi?

Răspuns:  – Noi suntem în clasa care urmează după clasa I.

Întrebare:  – În ce bancă stă elevul Ionescu ?

Răspuns:   – Elevul Ionescu stă în banca din spatele elevului  X.

Întrebare:  – În ce clasă au fost anul trecut elevii din clasa a III-a?

Răspuns:  – Anul trecut elevii din clasa a III-a au fost în clasa în care suntem noi acum.

2. Cuvântul interzis “primăvara”

Întrebare: – Când se topeşte zăpada?

Răspuns:  – Zăpada se topeşte în anotimpul cînd înfloresc ghioceii.

Întrebare: – Când înfloresc ghioceii?

Răspuns:  – Când se topeşte zăpada.

Întrebare:  – Despre ce anotimp se vorbeşte în această poezie?

                   “ Primăvară , primăvară,

                      Vino iar la noi în ţară! ”

Răspuns:  – Despre anotimpul care urmează după iarnă.

Întrebare: – Când vin păsările călătoare?

Răspuns:  – Când încep să înflorească pomii.

Cuvântul interzis se poate schimba de 2-3 ori în cursul jocului. La sfârşitul jocului vor fi evidenţiaţi elevii care au formulat răspunsurile corect şi au dat dovadă de multă fantezie.

Schimbaţi litera/silaba!


Scop: dezvoltarea şi îmbogăţirea vocabularului, dezvoltarea capacităţii de selectare a mobilităţii gândirii şi a expresivităţii limbajului.

Sarcina didactică: formarea de cuvinte cu sens prin schimbarea unei litere sau a unei silabe.

Material didactic: ilustraţii reprezentând diferite obiecte, animale etc. Exemple: casă, ramă, pană, toc.

Desfășurarea jocului: Jocul se poate desfăşura individual sau în colectiv. În cazul în care se desfăşoară individual, coordonatorul de joc anunţă că fiecare elev are la dispoziţie două minute, după care cheamă primul concurent şi i se prezintă o ilustraţie. Elevul o priveşte, o denumeşte, scrie cuvântul pe tablă sau flipchart şi după aceea, prin schimbarea primei litere va căuta să formeze noi cuvinte cu sens, cu acelaşi număr de litere, pe care le va scrie unele sub altele.

La semnalul conducătorului de joc, elevul se opreşte şi face aprecierea. Pentru implicarea tuturor elevilor, pentru fiecare grup de 3 – 4 elevi care vor lucra la tablă, coordonatorul de joc va alege o comisie formată din doi membri care va face aprecierea. Pentru fiecare cuvânt care respectă regula se acordă câte un punct. Vor fi evidenţiaţi elevii care au dat cel mai mare număr de exemple corecte.

Propunerea coordonatorului de joc: Pentru complicarea jocului se va cere elevilor să formeze cuvinte noi prin schimbarea primei silabe, apoi a ultimei.

Când jocul se desfăşoară în colectiv, se dau copiilor foi de hârtie. Toţi vor scrie cuvântul de pe tablă, apoi timp de 2- 3 minute fiecare copil va scrie cuvinte formate conform regulei. La semnalul dat de învăţător, copiii vor înceta scrierea cuvintelor. Învăţătorul va cere primului copil să citească toate cuvintele găsite. Pe măsură ce va citi se va analiza dacă acel cuvânt este format conform cerinţei. Coordonatorul de joc va cere copiilor care au scris acelaşi cuvânt să îl taie cu o linie. Când primul copil va termina de citit cuvintele scrise, un alt copil le va citi pe cele rămase netăiate şi tot aşa până toţi copiii vor citi cuvintele scrise. Vor fi declaraţi câştigători acei copii care au rămas cu cuvinte netăiate.

Exemple:

a) Cuvinte formate din 1 – 2 silabe prin schimbarea primei sau ultimei litere sau silabe :

toc, lan, pană, ramă, cană

 loc, lac, rană, mamă, casă

joc, l, cană, lamă, cară

foc, leu, şină, temă, cade

b) Cuvinte formate din 2-5 silabe prin menţinerea primei silabe :

coleg, copac, vioară, secerătoare

cocoş, colac, viteză, semănătoare

covor, codaş, violet, seninătate

c) Cuvinte formate din 2-4 silabe cu menţinerea ultimei silabe:

mare, doreşte, pălărie

zare, zâmbeşte, frizerie