Matei si Tolba cu povesti

Claudiei, cu toata dragostea

Toate lucrurile din jur zaceau inmarmurite in tacearea aceea taioasa, rece, de parca arunca in timpane tonul nesfastit al unui dor teribil dupa tati. Matei era suparat, suparat de-a dreptul, o suparare incarcata de tristete si emotii. Trebuia sa mearga impreuna in acest week-end la tara, intr-un satuc de munte, doar ca tati trebuia sa se imparta totdeuna intre  bucuria tumultoasa, trepidanta, din familie si nesfastitul, solicitantul, mancatorul-de-timp-joaca-energie job.

 Tanjea dupa omul de zapada pe care tati ii promisese ca il vor modela impreuna; pregatise pentru nas un morcov, pentru nasturi trei bumbi de taciune – cativa carbuni tainuiti in graba intr-o punguta pitita in traistuta viu coloata, un fular ros de timp, tarcat si cu multe fire trase.

Timpul trecu si telefonul tipa a amanare; tati nu va sosi la timp, intervenise ceva urgent la lucru si  toate planurile lor se schimbara. Timpul se va scurge totusi in asteptare.  Mama il imbratisa; simtise si ea ca tatal lui Matei suferea – il auzi in telefon tusind nervos si sugrumat a iritare si se simti impartita in doua lumi – a copilariei si cea a adultilor. Se tulbura si ea si tacu. Ii iubea si ii intelegea pe amandoi deodata. Nu avea intodeuna un plan de rezerva, dar cauta cu maini tremurande cartea preferata a micutului Matei. Tolba cu Povesti il linistea totdeuna pe Matei, tragandu-l intr-o atmosfera transpirand de incredere, a trairi enigmatice, fantastice,.

Din Tolba isi luau amandoi portia de bucurie, cu tacamuri de argint,  de parca mancau o tarta delicioasa gatita din cuvinte magice, in tinda unei casute de poveste. Tolba, scrisa de tanara ei prietena, ii hranea  pe amandoi seara de seara, tinandu-i cu sufletul la gura, intorcandu-i in trecut, in vremuri de poveste, aducandu-I mai apoi intr-un prezent in care un bob de mazare gazduit intr-o teaca poate oferi intelepciune unui copil iubitor.  Tristetea pieri, bucuria infiripata timid  la inceput stralucea acum pe chipurile lor.

Matei se grabi sa-si aduca trusa de carioca in toate culorile curcubeului si se tolani pe traversa pufoasa ce imbraca podeaua de lemn. Trecu printre paginile cartii, desenand in carioca, poveste dupa poveste. Tainui numai pentru el culorile alese si, cand

 se simti eliberat de dorul pentru tatitranspus in desenarea povestilor Claudiei – tanara povestitoare ce ii imbratisase pe amandoi

 cu darnicia si blandetea ei – zvacni in sus cu chiote de bucurie. Mama tresari si rase in hohote eliberata de frustrarile tainuite pana atunci in suflet. Trecusera ore de atunci si in usa se auzi cheia rasucinsu-se. Toate bagajele asteptara cuminti la usa si erau gata de plecare. Un singur lucru mai trebuia impachetat si Matei aseza in traistuta cu bumbi de taciune, Tolba cu Povesti colorata in culorile dorului de joaca cu tati!

Uneori doar povestile pot impaca inima tanjind de dorul de parinti si de joaca. Seara de seara Matei se imbraca in straie de poveste, calatorind agatat de un puf de papadie. Nu stiti inca despre ce este vorba? Nu puteti afla altfel decat citind Tolba cu Povesti a Claudiei!

Sfarsit!

Această prezentare necesită JavaScript.

Desene, picturi, colaje

Nu am mai publicat de ceva vreme din desenele si picturile lui Dante, asa ca ma grabesc sa o fac.

De cand merge la gradinita are mai putina dispozitie de a se apleca asupra colii de hartie, dar cand o face se vede pasiunea si dorinta cu care se exprima prin desen si culoare.

Fascinatia pentru dinozauri este inca prezenta iar desenele au devenit mai complexe, incepand sa le coloreze si sa le infrumuseteze dupa cum simte. A desenat astfel o familie de dinozauri, avand in vedere ca acum a capatat constiinta de familie, de mama, tata si copilul, cautand corespondent in tot ce il inconjoara:

Desigur ca si prietena lui, Fifi, s-a strecurat prin desenele sale:

Si pentru ca iarna ne inspira la distractie in casa, iar asta presupune culoare, pensule sau cartoane colorate, am realizat impreuna picturi si colaje.

Picturile sunt realizate cu ajutorul sabloanelor formate din cartoanele ramase dupa perforarea cu perforatorul decorativ cu fulg de zapada si bradut.  Dante a aplicat acuarela din plin, apoi a desenat omul de zapada , neaparat cu palarie ca ii este frig.

Colajul l-am realizat impreuna pornind de la ideea omului de zapada inspirat de aici. Peisajul de iarna, plin de zapada, cu o casuta si braduti, sub un cer de stele, ne-a bucurat sufletele si ne-a adus magia sarbatorilor mai aproape.

Un alt om de zapada am facut pentru a impodobi bradutul de la gradinita, alaturi de un bradut realizat dupa modelul de aici.

Caldura in suflete si in casa, spor la lucru alaturi de copii zglobii cantand colinde!

by vavaly