Hub, Blogger Hub

Pe 25 februarie 2017 a fost inaugurat proiectul Blogger Hub dedicat bloggerilor brǎileni. Atelierul,coordonat de Maria-Valentina Sava – documentarist și Elisaveta Drǎghici – restaurator, se va desfășura până în luna august a anului curent, cu frecvență bilunară. 

Blogger Hub descoperă și oferă celor interesați resurse referitoare la construirea brand-ului personal în domeniile lor de interes: literatură, artǎ, fotografie,societate,beauty, artă culinarǎ, hobby-uri, turism, sport, educatie etc. Pentru tinerii preocupați de crearea unei imagini publice, dornici să-și dezvolte cunoștințele ori abilitățile, dispuși să împărtășească publicului pasiunile și rezultatele talentelor ori muncii lor, crearea unui blog contribuie la acestea prin utilizarea mijloacelor media online, prin documentare,dar si diseminarea de informații/articole/imagini/ video reprezentate printr-un blog personal. 

O parte dintre obiectivele proiectului reprezintă construirea unei conduite etice în domeniulutilizării informațiilor, creşterea capacitătii Bibliotecii Judetene Panait Istrati de a oferi servicii diversificate, pliate pe interesul și preocupările tinerilor. De asemenea, din calendarul Blogger Hub mai fac parte evenimente de tipul Open space și Cafenea publică cu teme diverse, dintre care vă dezvăluim doar: Etica și regulile de copyright, Raportul gândire critică – criticismul în elaborarea articolelor pentru blog, Evitarea unor riscuri: falsa informație, calomnia etc. 

Coordonatorii proiectuluiSi-aupropus formarea unui incubator al vitorilor bloggeri utilizând tehnici de comunicare si metode non. formale de educatie,iar maniera de desfasurare a acestuia promite să fie atractivă prin organizarea de concursuri creative și provocări scriitoricesti în mini-blogosfera proiectului, dar si ca o alternativă de a învăța lucruri noi și de a petrece timpul liber descoperind oameni, informatii, evenimente, bloggeri și bloguri din orașul Brǎila. 

Primul dintre invitatii atelierului Blogger Hub a fost Valerica Oprișanu, editor al blogului Vavaly.com. Editoarea le-a vorbit elevilor prezenti la cea de-a doua întâlnire din incubator despre experiențele și experimentele vieții de blogger, descriind blogul ca fiind o lume întreagă în cuvinte, invitându-i la discuții antrenante, schimburi de idei, imaginarea planurilor de viitor, dar mai ales la a observa și a se documenta despre ceea ce îi pasionează și le oferă motivații pentru a învăța și a se dezvolta într-un domeniu în care pot deveni cei mai buni.

Cultură și Civilizație pe malurile Prutului și ale Dunării de Jos

Cultură și civilizație pe malurile Prutului și ale Dunării de Jos este un proiectul educaţional este destinat elevilor din Republica Moldova care studiază în Brăila

Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” Brăila în parteneriat cu Liceul Teoretic „Mihail Sebastian”, Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau” şi Colegiul Economic „Ion Ghica” organizează proiectul educaţional „Cultură şi civilizaţie pe malurile Prutului şi ale Dunării de Jos”, destinat elevilor din Republica Moldova care studiază în Brăila. Organizatorii îşi propun desfăşurarea unor activităţi ce abordează într-o manieră interdisciplinară noţiuni de istorie, cultură şi civilizaţie românească, ore de limba şi literatură română, matematică şi alte discipline socio-umane.

Proiectul educaţional a început în luna octombrie 2016 şi se desfăşoară până în august 2017 şi cuprinde următoarele ateliere: “Diversitate culturală prin tehnica Digital Storytelling”, “Dezbatere, oratorie şi Retorică”, „Poveşti şi puncte – Atelierul cu tradiţii”, „Blogger Hub – diversitate în imagini”, „Math is fun – ştiinţe şi matematică în limba engleză”, „Drumeţii urbane”, „Spaţiu cu dor – cercetare monografică”, „Româna fără…profesor”, „Sunt român basarabean! – evocarea momentelor esenţiale în istoria Basarabiei”.

Coordonatorii activităţilor sunt profesorii: Oana Gheţu, Cornelia Miler şi Adriana Mihăilă, iar din partea Bibliotecii Judeţene „Panait Istrati” Brăila – Corina Ciuraru, Roxana Neagu, Maria Sava, Laura Caplea şi Elisaveta Drăghici.

Ex libris – Diversitate culturală prin povesti digitale

O idee inovatoare, un proiect câștigător și un consorțiu de parteneri cu misiuni complementare.

Aceasta este formula de start a proiectului Agora Culturală @ Biblioteca Ta, un proiect cu bibliotecari și biblioteci, bazat pe tehnologie și creativitate.

Lansat public la Biblioteca Națională a României în ianuarie 2015, proiectul a avut ca obiectiv promovarea valorilor culturale specifice minorităților etnice din România, folosind tehnica poveștilor digitale.

Proiectul s-a derulat în municipiul București și în județele Cluj, Sibiu și Brăila, unde bibliotecarii publici și membrii comunității au participat la ateliere de Digital Storytelling regionale și la spectacole de teatru profesioniste.

Finalitatea proiectului Agora Culturală @ Biblioteca Ta constă în permanentizarea serviciului de realizare de povești digitale inspirate din viața comunității, în special a minorităților, la biblioteca publică.

Culturală REPLIKA, alături de Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila, Biblioteca Metropolitană București, Biblioteca Județeană Octavian Goga Cluj și Biblioteca Județeană Astra Sibiu au fost parteneri în acest proiect.
Brăila se poate lăuda că este un oraș multietnic, cosmopolit, unde toleranța față de alte nații este una dintre valorile sale. În Brăila, minorităţile etnice sunt în proporţia necesară pentru a reprezenta un ferment al societăţii, fără să fi existat tensiuni interetnice notabile de-a lungul istoriei de peste 600 de ani. În contextul integrării în Uniunea Europeană, al multiculturalității, se poate spune cu certitudine că Brăila reprezintă un mozaic cultural, etnic și religios, un model de conviețuire între comunități diferite. Aproximativ 130 de persoane, membri ai acestor comunități etnice, au participat la proiectul Agora Culturală în Biblioteca Ta, demarat la Brăila. În prima fază
EX LIBRIS – 2016
Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR), Jazzmontor AS Norvegia și Asociația
au fost instruiți în tehnica poveștilor digitale 15 bibliotecari, apoi 40 de participanți din comunitate. În perioada următoare au fost instruiți, în medie 25 de participanți lunar, prin acest serviciu.

Multe dintre poveștile digitale realizate au un potențial dramatic deosebit, devenind sursă de inspirație pentru realizarea unei piese de teatru originale, care surprinde cele mai relevante aspecte ale peisajului cultural românesc din perspectivă multietnică.

O activitate importantă în
cadrul proiectului a fost realizarea
piesei de teatru În cuvintele tale,
sub egida Asociației Culturale
REPLIKA.

Textul piesei inspirate
de poveștile despre minorități
spuse de sute de români îi
aparține unuia dintre cei mai
talentați dramaturgi de azi
din România, Ștefan Peca, în
regia lui Radu Apostol, iar în
distribuția spectacolului au fost
două actrițe cunoscute iubitorilor
de teatru românesc: Mihaela
Rădescu și Katia Pascariu.
Scenografia a fost semnată
de arhitectul Gabi Albu, iar
muzica de binecunoscutul Bobo
Burlăcianu.

La Brăila spectacolul
a avut loc în luna februarie 2016, la Sala Lyra și s-a bucurat de aplauzele publicului.
Îmbucurător este că prin acest proiect bibliotecarii au dovedit că sunt capabili să inițieze în spațiul bibliotecii un serviciu permanent de Digital Storytelling, facilitând accesul publicului la tehnologie și inovație.

N-a fost mereu ușor să atragem noi participanți, unii au răspuns imediat invitației
noastre, alții s-au lăsat convinși cu greu. Important este că am reușit în decursul unui an de la demararea proiectului să organizăm 34 de workshop-uri regionale, în cadrul cărora s-au realizat peste 400 de povești digitale, cu participanți de la 5 la 75 de ani.

Sesiunile Digital Storytelling, din cadrul
proiectului Agora Culturală @ Biblioteca Ta, au prins contur și au căpătat formă, culoare și ambient de workshop creativ cu participarea gratuită a utilizatorilor Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila la trainingul Diversitate culturală prin tehnica poveștilor digitale – Digital Storytelling.

Școlari, liceeni și adulți deopotrivă s-au reunit la bibliotecă pentru a învăța tehnica de realizare a poveștilor digitale cu ajutorul
bibliotecarilor-traineri: Laura Caplea și Maria-Valentina Sava.

Structurat pe etape, cursul a presupus câte o sesiune de două zile pentru fiecare grupă de utilizatori înscriși.

După prezentarea și oficierea formalităților specifice proiectului, prima zi a cuprins o etapă premergătoare scrierii poveștilor, redactarea acestora și înregistrarea lor în format audio. Mai exact, participanții au parcurs împreună cu trainerii pașii necesari construirii cadrului motivaţional şi familiarizării cu fenomenul scrierii creative. Această etapă a fost foarte importantă deoarece a presupus din partea tinerilor creativitate, momente în care să reflecteze, și să împărtășească experiențe și feed- back.

Tinerii au ținut cont de sfaturile, informațiile și trucurile oferite de traineri pentru a se încadra în timpul dedicat scrierii poveștilor. Au descoperit astfel că regulile de scriere și hărțile mentale sunt căi eficiente care generează idei și gânduri pentru un text viu și care atrag publicul în poveste.

În a doua zi a trainingului, participanții s-au concentrat pe prelucrarea fotografiilor și a înregistrărilor audio, ajungându-se și la momentul de finalizare a montajului pentru fiecare poveste digitală în parte. Toate acestea s-au petrecut cu murmur și concentrare semn că fiecare povestitor a lucrat dedicat și creativ totodată, iar spiritul de echipă a dat roade de fiecare dată, fie că era vorba despre experiențe sau gusturi comune privind gastronomia, muzica, sportul (hobby- uri), ori despre afinități și aspirații. Mulți dintre cei prezenți au ținut în secret subiectul poveștii până la momentul final al sesiunii de instruire în tehnica poveștilor digitale: premiera.

Ceremonia de înmânare a diplomelor a precedat, de fiecare dată, sesiunea de vizionare a tuturor poveștilor digitale, fiecare poveste fiind profundă sau amuzantă, emoționantă sau revelatoare, majoritatea dezvăluind istorii familiale, decizii de luat, căutări sau oportunități descoperite la diferite vârste.

Grupurile participante și-au admirat și aplaudat poveștile, rând pe rând, adaugând atmosferei încântare, prietenie, deschidere, voie bună, apreciere.

Cursul a devenit, pe parcursul a mai mult de un an de la debut, un spațiu de învățare
despre valori ce relevează publicului – sub forma unei expoziții virtuale la nivel internațional – amintiri despre Brăila cosmopolită de altădată, dar și despre un oraș în care valorile s-au păstrat, sedimentat ori estompat în familiile brăilene și la nivelul comunităților etnice. Aceste valori sunt reprezentate de mixul de mărturii personale scrise, sunete și imagini (în formă scanată sau fotografiată) ale documentelor ori ale obiectelor cu valoare istorică pentru familiile respective – fotografii de epocă, fotografii cu lăcașe de cult, cu instituții, imagini de la evenimente publice, culturale ori de familie, fotografii cu icoane, bijuterii, obiecte de mobilier, muzicale, de vestimentație ori alte obiecte personale.

Marea provocare pentru trainerii- bibliotecari a fost reprezentată de efortul constant pentru fiecare sesiune în parte, astfel încât aceștia să descopere la final unicitatea poveștilor digitale, așadar originalitatea și potențialul creativ al fiecărui participant.
S-au încheiat numeroase parteneriate între bibliotecă și instituțiile de învățământ brăilene.

Toate poveștile digitale pot fi vizionate sub forma unei expoziții permanente cu ajutorul plasmei TV din holul instituției, primită ca dotare în cadrul proiectului. Poveștile se regăsesc de asemenea și pe paginile de Facebook – Povești digitale Brăila și Agora culturală la biblioteca ta.

Brăila are nevoie de aceste povești, ele reprezintă memoria evenimentelor trecute și prezente. Fiecare comunitate își conservă cunoştinţele, experienţele, evenimentele marcante în memoria sa, într-o configuraţie proprie.

Memoria colectivă reuneşte pe lângă memoria oficială/scrisă şi memoria vie, individuală, acea istorie orală, atât de necesară în transmiterea tradiţiei şi valorilor noastre.

Conștiința de a dărui, de a contribui la un mai bine, este unul dintre cele mai frumoase sentimente pe care le-am trăit. Satisfacția fiecărei sesiuni ne amintește constant că succesul stă în călătorie, nu în destinație.
Laura Caplea și Maria-Valentina Sava, traineri în cadrul proiectului
Sursa:

EX LIBRIS – Revistă editată de Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila, Serie nouă, Nr.5, 2016 – Brăila

Liga cumturală – Secția Brăila (1926 – 1930). Un document valoros în Colecțiile Bibliotecii Județene Panait Istrati (III)

În contextul marii crize economice din perioada 1929 – 1933, care a avut un impact planetar, fiind cea mai îndelungată şi severă depresiune economică prin care a trecut societatea occidentală industrializată, în ţara noastă – unde criza economică începuse în zona agrară încă din 1928 – prin intermediul sferei financiare (impozite, bugete, datorie publică) s-au produs schimbări fundamentale propagate în toate sectoarele vieţii economice și sociale, inclusiv în
viața culturală.

Primul Război Mondial (1914 – 1918) luase sfârșit de peste zece ani, iar în sectorul cultural românesc Liga Culturală, înființată la București, la 2 ianuarie 1981, avea la Brăila puterea unui organism emblematic la nivel național fiind eficient în viața socială și culturală a orașului, cu membri care reaminteau urbei rostul Ligii înainte și după război: de a cultiva conștiința solidarităței în întreg neamul românesc și a întreține o mișcare care să legitimeze misiunea culturală a românilor în Orient.

Pentru Liga Culturală – Secția Brăila, anul 1929 debutează cu Ședința din 8 februarie în cadrul căreia membrii prezenți au dezbătut chestiuni privitoare la: Adunarea generală anuală, activitatea din anul precedent, Monumentul Nicolae Bălcescu, Casa de cultură și educație Brăila, monetarul disponibil și contribuțiile la centru, toate propunerile și dezbaterile fiind consemnate în procesul verbal nr. 90 din Registrul de procese verbale al ședințelor Ligii Culturale – Secția Brăila (1926 – 1930).

Ședința Adunării generale anuale din 10 februarie a aceluiași an, deschisă de profesorul Vasile Goraș și consemnată în procesul verbal nr. 91 al Registrului, a reprezentat un prilej pentru a dezvălui sentimentele puternice de datorie și solidaritate pe care membrii secției culturale le purtau profesorului Nicolae Iorga, președinte al Comitetului central, care prin activitatea sa culturală de dincolo de granițele țării susținea atingerea țelului Ligii Culturale. De asemenea este amintit dl. Atanasie Popescu, fost președinte al Ligii culturale brăilene, căruia – se menționează în procesul verbal – i se datorează toate realizările ligii de la înființare și care este proclamat președinte de onoare al secțiunii.

Ședința continuă cu sublinierea importanței evenimentelor naționale aniversate în anul 1928, respectiv zece ani de la alipirea Basarabiei, a Ardealului și a Bucovinei, precum și semicentenarul alipirii Dobrogei, dar și cu o dare de seamă privind activitatea acestui organism reprezentativ în viața culturală a urbei.

Având 449 de membri și percepută la nivel național ca importantă pentru dezvoltarea vieții culturale, în cadrul Ligii, au fost consemnate propuneri pentru realizarea diverselor manifestări precum: conferințe, festivaluri, serbări sătești, înființarea de biblioteci la sate, șezători culturale. Pentru construirea Palatului Ligii din București s-au organizat chete în urma cărora s-a strâns sumele de 19.938,75 lei, o sumă de 1000 de lei colectată de Pr. Panait, precum și suma de 30.084 lei colectată în urma Conferinței profesorului N. Iorga din 29 iunie 1928, toate acestea fiind trimise apoi la centru cu scopul amintit.

Se consemnează în procesul verbal un total al veniturilor de 89.387.00 lei, total cheltuieli 46.962.00 lei și un sold pe anul 1928 de 43.125.00 lei, pentru care se cere aprobarea spre a fi întrebuințat după cum urmează: contribuția anuală a secțiunii brăilene către centru – 8000 de lei, pentru construcția Palatului Ligii din București – 7000 lei, pentru Casa națională din Brăila – 10.000 lei, pentru monumentul Nicolae Bălcescu – 15.000 lei. Din documentarea realizată asupra acestui proces verbal observăm că majoritatea resurselor financiare au fost dedicate pentru realizarea unui obiectiv important al Ligii – Monumentul Nicolae Bălcescu.

Din conținutul următoarelor procesele verbale reiese că ședințele Ligii Culturale – aceasta neavând un sediu propriu la Brăila – se desfășurau în continuare în localul Liceului N. Bălcescu. Tot de aici aflăm și faptul că au fost aleși membrii delegației care urmau să ia parte la Congresul anual al Ligii de la Cluj, amânat pentru zilele de 22, 23 și 24 iunie: Al. Alesandrescu, V. Mețianu, Ion I. Rădulescu, C. Mihăilescu, M.D. Marcoșanu, P. Stănescu, Lache Atanasiu, Mircea Cociaș și Petre Mărgărit. Este important să consemnăm existența unui proces verbal, încheiat de delegatul Prefecturii Poliției, care comunica suma de 12.900 lei, ca rezultat al chetei din 10 mai 1929, având ca destinație construcția Palatului Ligii din București.

Din studiul procesului verbal nr. 97, datat la 15 iunie 1929 și semnat de președinte V. Goraș, A. Anghelescu secretar și Ghe. Iosefache casier, aflăm că rezultatul bănesc al Conferinței științifice, susținută în data de 5 mai de prof. universitar Victor Vâlcovici, rector al Școalei Politehnice din Timișoara, pentru secțiunea brăileană a Ligii Culturale, a fost de 12.445 lei, din care organizatorii au scăzut suma de 1.205 lei, reprezentând diferite cheltuieli. De asemenea, aflăm detalii contabile și administrative privind acest rezultat, după cum urmează: s-au tipărit bilete ale căror prețuri difereau în funcție de pozițiile ocupate – 18 loje a 150 lei biletul, 350 de locuri la stal a 40 lei, 30 și respectiv 20 lei biletul, precum și 300 de locuri la galerie a câte 5 lei biletul.

În procesul verbal din data de 27 iunie 1929 este subliniată importanța pe care a căpătat-o Congresul anual al Ligii, ținut la Cluj în zilele de 22, 23 și 24 iunie, datorită împrejurărilor create de către reprezentanții intelectualității clujene care au salutat Congresul, definind rolul Ligii în lupta pentru solidaritate națională. Este de asemenea înaintată și admisă în unanimitate, propunea ca viitorul Congres al Ligii să se țină la Brăila.

Următoarele procese verbale ale Registrului ne dezvăluie informații despre administrarea și gestionarea ședințelor Ligii și considerăm necesar să menționăm contribuția constantă a Secției Brăila la îndeplinirea visului Ligii Culturale – Palatul Ligii, inaugurat la 7 noiembrie 1929, în prezența Maiestății Sale Elena, Președintele Consiliului de Miniștri și a altor autorități ale vremii.

Ne atrage atenția îndeosebi procesul verbal din 1 Decembrie, dată la care este fixată ziua Adunării generale extraordinare, respectiv 8 decembrie 1929 și scopul întrunirii, respectiv alegerea delegaților pentru Congresul extraordinar al Ligii București, acesta fiind comunicat prin adrese individuale către membri secției brăilene. La 29 decembrie 1929 are loc Adunarea generală a secțiunii brăilene, aflată la a doua convocare. Cei treizeci și cinci de membri prezenți dezbat darea de seamă pentru anul respectiv, raportul cenzorilor și descărcarea Comitetului de gestiunea sa, precum și alegerea unui nou Comitet. Procesul verbal nr. 106, consemnat la data mai sus menționată, relevă informații importante despre: interesul crescut
acordat Ligii la nivel local, reflectat în creșterea numărului de membri, stabilirea desfășurării Congresului extraordinar al Ligii pentru anul 1930 la Brăila, menționarea suportului financiar acordat universității Populare de la Vălenii de Munte – o școală misionară de elită ce primește contribuții inclusiv de la românii din America, implicarea Ligii la nivel rural cu înființarea de biblioteci populare și șezători culturale, participarea cu premii în cărți pentru școlile din Viziru, Ianca, Cioara-Doicești și propunerea extinderii Ligii prin înființarea de secțiuni la sate.

Toate acestea se petrec în ciuda greutăților specifice acelor timpuri, a chetelor la care participă inclusiv elevi ai Liceului Nicolae Bălcescu, a eforturilor financiare privind chestiunea biletelor Loteriei Ligii, dar și a scăderii ponderii intelectualilor față de numărul total al membrilor înscriși în registrul de membri, dovedind – împotriva acestor neajunsuri – că Liga și-a păstrat de-a lungul timpului autoritatea și prestigiul în domeniul cultural.

La 18 ianuarie 1930 este ales noul Comitet al Ligii Culturale – Secția Brăila pentru anul respectiv. Se ia act de adeziunea Societății culturale din comunele Strâmbu și Jugureanu, recunoscute ca filiale, se fixează cotizația maximă pentru fiecare membru al Ligii la 20 de lei anual și se propune înființarea de subsecții ale Ligii la nivel local.

Începutul anului 1930 se dovedește a fi unul în care corespondența cu instituții ale autorităților locale este pusă în slujba susținerii actelor de cultură ale Ligii, respectiv Primăria Comunei Brăila, Prefectura de Județ, Camera de Comerț și Questura, precum și corespondența cu personalități reprezentative ale intelectualității din orașul Brăila, dar și din țară, în vederea organizării unor conferințe din domeniul științelor. Următoarele procese verbale relevă propunerile pentru înființarea de noi filiale la: Viziru, Însurăței și Movila Miresii.
În procesul verbal al ședinței din 20 noiembrie 1930 sunt înscrisuri privind demisia secretarului secției C. Ionescu și delegarea pentru acest statut a domnului C. Ionescu- Berechet, dar și acceptarea propunerii lui Traian Țino privind înființarea de biblioteci populare pe lângă unele din școlile primare.

La 14 decembrie 1930 se întrunește Adunarea generală anuală a Ligii culturale secția Brăila la care participă toți membrii Comitetului și numeroși membri ai Ligii. Președintele Ligii, Dr. Demetrescu-Brăila, deschide ședința, secretarul Ligii, domnul C. Ionescu-Berechet, prezintă darea de seamă asupra activității Ligii, iar preotul N. Constantin prezintă în amănunt situația casei, urmat de prof. I. Negulescu, cenzor, care citește raportul cenzural. Este anunțată demisia secretarului Ligii, magistratul P. Ionescu și se procedează la alegerea, prin vot secret, a noului membru al Comitetului. Dintre cei care și-au depus candidaturile este ales cu 19 voturi părintele N. Constantin, iar prin aclamațiune sunt aleși trei noi cenzori și trei cenzori supleanți.

Liga Culturală este nu numai prescurtarea pentru Liga pentru Unitatea Culturală a Românilor, ci un simbol pentru viața culturală și
spirituală românească. Organizația a desfăşurat o bogată activitate culturală şi politică pentru întărirea unităţii politice a românilor din România şi Transilvania fiind înfiinţată la 17 / 29 decembrie 1890 la iniţiativa lui Simion C. Mândrescu, începându-și activitatea în mod oficial în 24 ianuarie 1891. Liga a întreţinut o intensă activitate culturală organizând numeroase manifestaţii în acest sens, având un teatru propriu și publicând până în 1899 revista Liga Română.

Până în anul 1914, când şi-a schimbat titulatura în Liga pentru unitatea politică a tuturor românilor, această organizaţie şi-a creat numeroase secţiuni în majoritatea oraşelor din ţară, dar şi în unele centre universitare din străinătate: Paris, Londra, Berlin, Anvers şi Bruxelles. Conducerea Ligii era încredinţată unui Comitet Central Executiv, printre personalităţile care au activat în cadrul acesteia s-au numărat: Nicolae Iorga, V. A. Urechea, Nicolae Filipescu și Take Ionescu. Liga pentru Unitatea Culturală a Românilor a avut sub preşedinţia lui Nicolae Iorga cea mai intensă activitate. Tot N. Iorga a contribuit la construcţia unui sediu nou, un palat în Bucureşti care poartă și astăzi numele Ligii Culturale.

Liga Culturală a fost desfiinţată în 1948, însă dintre toate organizațiile culturale ale vremii este recunoscută ca fiind cea mai activă și profund implicată în viața culturală și spirituală a românilor, făurirea unităţii culturale a românilor devenind, la sfârşitul secolului trecut, o necesitate stringentă deoarece, aşa cum va scrie Nicolae Iorga, mai târziu, aceasta era cel mai preţios element de putere al naţiei.

Liga Culturală a acţionat pe planuri multiple, polarizând entuziasmul şi energia maselor populare, ca şi aportul unor reprezentanţi de seamă ai vieţii cultural-ştiinţifice şi politice ai naţiunii române, membri ai celor 114 secții importante ale acesteia, animaţi de profunde sentimente patriotice, de jertfă și devotament pentru neamul și cultura românească.

Sursa: EX LIBRIS – Revistă editată de Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila, Serie nouă, Nr. 6, 2016 – Brăila

Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila – gazda atelierelor Digital Storytelling Agora Culturală @ Biblioteca Ta

În perioada 29 aprilie – 06 mai 2015, Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR) și partenerii săi în proiectul „Agora Culturală @ Biblioteca Ta”, Jazzmontor Norvegia și Asociația Culturală REPLIKA au organizat ateliere gratuite privind realizarea de povești digitale la Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila.

Într-o primă etapă, s-a organizat o sesiune de instruire, de tip Train of Trainers, la care au participat 15 bibliotecari din județul Brăila.

În următoarea etapă, în cadrul atelierelor deschise utilizatorilor din comunitate, aceștia și-au însușit un set de instrumente și abilități de realizare a poveștilor digitale.

În urma workshop-ului, participanții, printre care și membri ai comunității grecești, au imortalizat digital peste 40 de povești despre specificul cultural al minorităților.

„Proiectul este într-adevăr inedit și a reprezentat o oportunitate de a ne promova frumoasele tradiții, de care noi, grecii, suntem foarte mândri. Suntem recunoscători și mulțumim bibliotecii pentru invitația de a lucra împreună, ne simțim apreciați și sperăm să continuăm colaborarea deoarece multe povești despre etnia noastră așteaptă să fie spuse”, a declarat Florentina Cristina Mușat, membră a Comunității Grecești din Brăila.

În perioada aprilie 2015 – aprilie 2016, bibliotecile publice din județul Brăila oferă servicii permanente de Digital Storytelling pentru comunitate, cu facilitarea bibliotecarilor-traineri.

Acțiunea face parte din programul „Agora Culturală @ Biblioteca Ta”, o manieră creativă de a recupera și păstra memoria colectivă a etniilor.

Proiectul este implementat în patru județe: Cluj, Sibiu, Brăila și București.

„Județul Brăila se individualizează prin faptul că aici conviețuiesc numeroase etnii care au reușit să își păstreze obiceiurile și tradițiile de secole.

Ne bucură că suntem parte din acest proiect și suntem încrezători că în felul acesta vom recupera o parte din memoria culturală locală. Există foarte multe povești frumoase despre comunitățile etnice din Brăila și, din păcate, fără o intervenție ca aceasta, riscăm să se piardă.

Ne dorim ca reprezentanții fiecărei etnii să înțeleagă că bibliotecile publice pot contribui la conservarea mozaicului cultural al etniilor. Invităm așadar reprezentanții diferitelor minorități etnice să contribuie cu propriile povești la Agora Culturală”, a declarat managerul Bibliotecii Județene Panait Istrati, Dragoș-Adrian Neagu.

Grație acestui proiect, biblioteca publică va deveni un spațiu de dezvoltare personală și culturală a utilizatorilor mult mai ofertant și mai apropiat de așteptările utilizatorilor. Aceștia vor avea oportunitatea de a deprinde la bibliotecă tehnica realizării poveștilor digitale, sub coordonarea unor bibliotecari-formatori calificați și beneficiind de know-how și consultanță tehnică din partea partenerului norvegian.