Cine face?

Scopul: îmbogăȚirea vocabularului.

Obiective operaȚionale: să-şi însuşească cuvinte care denumesc(ocupaȚii) profesii.

Resurse didactice: imagini care reprezintă diferite profesii.

Desfăşurarea jocului: Cadrul didactic va arăta elevilor imagini care reprezintă diferite ocupaȚii şi va cere elevilor să spună cum este numită persoana care face acel lucru. Cine mână caii? – Vizitiul Cine conduce tramvaiul? – Vatmanul Cine conduce locomotiva? – Mecanicul Cine conduce automobilul? – Şoferul (şoferiȚa) Cine conduce avionul? – Pilotul Cine conduce vaporul? – Căpitanul Cine conduce tractorul? – Tractoristul (tractorista) Cine vinde cărȚile? – Librarul Cine împrumută cărȚile? – Bibliotecarul (bibliotecara) Cine vindecă bolnavii? – Doctorul (doctoriȚa) etc.

Eu spun una tu spui multe

Scopul: însuşirea corectă de către copii a formelor de singular şi plural a substantivelor, precum şi a deprinderii de a le include corect în propoziȚii; dezvoltarea atenȚiei şi a memoriei vizuale.

Obiective operaȚionale: să aleagă corect jetonul cu una sau mai multe imagini şi să exprime corect singularul şi pluralul.

Resurse didactice: cartonaşe cu diferite desene reprezentând un singur lucru sau fiinȚă şi altele reprezentând mai multe obiecte sau fiinȚe de acelaşi fel.

Desfăşurarea jocului Pentru fiecare substantiv propus în joc vor exista două cartonaşe, unul cu un singur element iar altul cu două sau mai multe elemente de acelaşi fel. Unul din cartonaşe va fi pe catedră iar celălalt repartizat elevilor în aşa fel încât să existe atât pe catedră cât şi la copii cartonaşe care conȚin un singur element şi care redau mai multe elemente. Pe rând câte un copil vine la catedră şi alege un cartonaş. De exemplu, ridicând un cartonaş cu mai multe elemente copilul spune: „Eu am pe cartonaş mai multe flori”. Copilul la care se află cartonaşul cu o singură floare se ridică şi spune: „Eu am cartonaşul cu o floare”. Apoi copilul formulează propoziȚia despre floare. Elevul care se află la catedră trece la plural propoziȚia respectivă. În partea a doua a jocului propunătorul (sau un elev) spune un cuvânt la singular (sau plural), iar elevii trebuie să spună acelaşi cuvânt la plural – respectiv la singular. În continuarea jocului se vor alcătui propoziȚii în legătură cu cuvintele folosite în joc. De exemplu: „În grădină sunt flori multe” sau „Ionel a văzut o pisică”.

Să primim musafiri

 Scopul: reactualizarea regulilor de comportare în timpul primirii unor musafiri, însuşirea unor formule de politeŃe, educarea la copii a spiritului de ospitalitate şi de sociabilitate.

Obiective de referinŃă: să interpreteze corect rolul de musafir şi de gazdă, să elaboreze răspunsuri adecvate rolului asumat (musafir, gazdă). Resurse didactice: un buchet de flori naturale sau confecŃionate, veselă, biscuiŃi sau bomboane, pahare cu apă, tăvi mici.

Desfăşurarea jocului Cadrul didactic împreună cu copiii vor aranja înainte de începerea jocului 2-3 mese pentru musafiri şi gazde. Se vor pune la îndemână materialele necesare pentru servit.

Clasa va fi împărŃită în două grupe: jumătate dintre elevi vor fi gazde, iar ceilalŃi elevi vor fi musafiri. Gazdele se vor aşeza la mesele pregătite şi vor aştepta musafirii. Propunătorul dă un buchet de flori musafirilor şi aceştia pleacă în vizită.

Copiii vor fi îndemnaŃi să-şi reactualizeze impresiile avute cu ocazia unor vizite sau să Ńină seama de câteva momente: – sunatul la uşă sau ciocănitul; – oferirea florilor de către musafiri; – adresarea mulŃumirilor de către gazdă; – poftirea musafirilor să ia loc; – discuŃii şi informare reciprocă cu privire la evenimente recente; – servirea musafirilor; – despărŃirea musafirilor de gazde.

Reuşita jocului depinde în mare măsură de alegerea a câte unui copil din ambele grupe (musafiri şi gazde) care să conducă şi să poarte dialogul, nefiind posibilă comunicarea între toŃi copiii. Eventual se vor repartiza roluri de adulŃi şi de copii pentru a justifica diferenŃierea atribuŃiilor în cadrul celor două categorii, musafiri şi gazde. În încheierea jocului se poate cânta de către toŃi copiii un cântec vesel, se poate recita în cor o urare.

Unde este ascuns clopotelul?

Scop: Dezvoltarea sensibilității auditive si a orientării in spațiu

Desfasurarea jocului: „Copiii sunt in cerc pe covor, iar in mijloc stă un copil legat la ochi. Liderul de joc sună din clopoțel, iar apoi il ascunde in spatele copilului lângă care stă. La semnal copilul din mijlocul cercului isi descoperă ochii si se indreaptă in direcția din care a auzit zgomotul, mergând după cum i se indica: pe vârfuri, ghemuit etc. si caută clopoțelul.

Dacă il găseste, ocupă locul copilului in spatele căruia a fost găsit clopoțelul, iar celalalt copil merge in mijlocul cercului. Jocul se repetă.

Dacă nu a găsit clopotelul, copilul mai are dreptul la o incercare; dar dacă acesta nu ghiceste, iese temporar din joc (un tur). Este inlocuit de copilul in spatele căruia era ascuns clopotelul.”

Propunerea liderului de joc al Ludotecii: in  acest joc clopotelul poate fi inlocuit cu un o jucarie muzicala sau un instrument muzical. Distracție plăcută!

Nu râde!

Scop: Dezvoltarea stăpânirii de sine.

Material didactic: un baston legat cu o batista.

Desfășurarea jocului: Copilul desemnat invârte bastonul si se strâmbă, până ii face pe ceilalți sa radă. La un mment dat el indreaptă bastonul spre un jucator care trebuie sa inceteze brusc sa rădă si sa rămână serios. Ceilalți continuă sa se distreze si incearcă să-l determine si pe acesta sa râdă. Daca alesul izbuneste in râs, i de da o „pedeapsă” sau este eliminat. Jocul continuă atâta timp cat le face plăcere copiilor.

Propunerea liderului de joc al Ludotecii Cărabus: In locul bastonului legat cu o batistă se poate utiliza o bagheta magica confectionata in clasa (un betisor imbracat in poleiala de care atasam stea , clopotel, fulg de nea sau un ormanent miniatural de iarna).

Idei de pedepse folosite in timpul jocului: 

– Spune o ghicitoare!

– Gaseste rima cuvantului! De exemplu: „iarna”, „zapada”, „omat”, „sănius” etc.

– Imita un personaj de poveste! Exemplu: Peter Pann, Tinker Bell, etc.

– Spune cum face un animal salbatic! Copiii decid ce animal trebuie sa imite copilul pedepsit. Exemplu: un leu, un cocos, o pisica, un caine, un urs etc.

Ghici ce am adus?

Scop: Formarea capacitatii de a recunoaste si reda, prin mimica, insusirile caracteristice ale unor obiecte. Consolidarea deprinderii de a formula raspunsuri coerente.

Sarcina Liderului de joc:  stabilirea insusirilor specifice unor obiecte si a intrebuintarilor acestora.

Desfasurarea jocului: „Copiii stau grupati pe scaunele. Conducatorul jocului alege unul dintre copii care iese in fata grupului si simuleaza prin gesturi ca lasa jos un sac si scoate din el diferite obiecte si tot cu gesturi de imitatie arata intrebuintarea lor. De exemplu: taie lemne cu toporul, canta la pian, la vioara, manaca sau bea apa etc.” 

Să comparăm însușirile

Scop: Consolidarea deprinderii de a alcatui propozitii dezvoltate, in care sa fie utilzate gradele de comparatie ale adjectivelor;

Desfasurarea jocului: Educatoarea adreseaza intrebari copiilor despre insusirile obiectelor sau a fiintelor comparandu-le intre ele.

Exemple:

– Cat de lungi sunt urechile iepurasului fata de cele ale soricelului?

(Foarte lungi, cele mai lungi, la fel de lungi).

– Cum este papusa Ralucai fata de cea a Anei?

(Foarte mica, la fel de mica, cea mai mica)

Sursa: Culegere – Jocuri pentru prescolari

Coautori: Ileana Hanganu si Ciresica Raclaru

 

Propunerea liderului de joc al Ludotecii:

Alte exemple pentru jocul Sa comparam insusirile pot fi:

Despre inaltimi:

– Cat de inalta este girafa fata de zebra?

Foarte inalta, cea mai inalta, la fel de inalta)

– Cat de inalt este un munte fata de un deal?

– Cat de inalt este un zgarie nori fata de o casa?

– Cat de inalt este un copac fata de a floare?

etc.

Despre greutate:

– Cat de greu este un hipopotam fata de un caine?

– Cat de grea este un elefant fata de un soricel?

– Cat de grea este o pasare fata de o insecta?

etc.

Intrebarile pot fi formulate tinand cont de insusirile obiectelor si a fiintelor: despre gust (dulce-acru), despre duritate (moale-tare), despre aspect (frumos-urat), despre dispozitie (vesel-trist), despre varsta (tanar-batran), despre distante (aproape-departe), despre timp (devreme-tarziu), despre sentimente (iubire-ura), despre pozitionarea obiectelor/fiintelor (sus-jos) etc.