Cuvinte perechi

Scop: activizarea vocabularului , consolidarea cunoştinţelor despre sinonime, antonime.

Sarcina didactică: formarea perechilor de cuvinte cu sens asemănător , formarea perechilor de cuvinte cu sens opus.

Material didactic: jetoane cu cuvinte scrise.

Desfășurarea jocului: Jetoanele se aşează pe bancă sau pe catedră şi vor fi solicitaţi elevii să facă perechi de cuvinte cu sens asemănător (opus). Vor câştiga elevii care au găsit cele mai multe perechi de cuvinte şi aşezate corect.

a) arbore – copac             gri    – cenuşiu                ţară    –   patrie

           prieten –  amic            steag – drapel                 orb     –  nevăzător

           spune   –  zice               filă     – foaie                    avere  – bogăţie

      b) noapte –  zi                    coboară – urcă                mic  –  mare

           alb        – negru              prieten  –  duşman         pace – război

           trist     –  vesel               râde      –   plânge           harnic – leneş

           lumină – întuneric      flămând – sătul             rece   –   cald

Unde?

Scop: verificarea şi consolidarea deprinderilor de exprimare corectă, dezvoltarea atenţiei, a gândirii, a imaginaţiei.

Sarcina didactică: formularea de propoziţii cu folosirea corectă a prepoziţiilor: pe, în, la, sub, după, lângă, cu, între, peste, până, spre. Jocul se poate desfăşura pe două grupe formate din câte 10 – 12 elevi grupa A și grupa B. Pentru fiecare răspuns se acordă un minut. În exemplele date elevii nu au voie să repete prepoziţia.

Desfășurarea jocului: Se scriu 6 prepoziţii pe tablă, după care învăţătorul cere unui elev din grupa B să spună un cuvânt care să denumească un obiect, aparat, animal etc. Cuvântul este preluat de membrii grupei A. Aceştia vor formula pe rând câte o propoziţie în care să se includă cuvântul dat şi unul din cuvintele scrise pe tablă. Pentru un răspuns bun se acordă grupei 1 punct sau se scade unul dacă este greşit. Se continuă în acelaşi fel cu toţi componenţii grupei A, după care se totalizează punctele urmând la joc grupa B. După ce s-au inversat se introduc prepoziţii noi. O prepoziţie folosită de trei ori este ştearsă şi înlocuită cu alta. Va câştiga grupa care a realizat punctajul maxim.

Exemplu: grupa B a spus cuvântul “maşină”. Membrii grupei A vor putea formula propoziţii de tipul următor:

Maşina este în garaj.

O maşină se află  pe stradă.

Merg cu maşina spre Cluj.

Patru maşini sunt trase lângă garaj.

A trecut cu maşina peste trambulină.

Stau în maşină până vii tu.

Să completăm propoziţia!

Scop: formarea deprinderii de a completa propoziţii când le lipseşte subiectul sau predicatul, realizarea acordului între subiect şi predicat.

Desfășurarea jocului: Se scriu pe tablă sau pe nişte fişe propoziţii în care lipsesc subiectele sau predicatele. Elevii vor trebui să completeze spaţiile libere cu subiectul sau predicatul potrivit. Cine va completa spaţiile corect şi va realiza şi acordul dintre subiect şi predicat va fi evidenţiat şi punctat.

Exemplu: Cine ?

                . . . . . .merge la şcoală. (elevul)

                . . . . . . coase haina. (croitorul)

                . . . . . . stopeşte floarea. (grădinarul)

                . . . . . . face mâncare. (bucătarul)

                   Ce face ?

               Fetiţa . . . . . .la plimbare cu păpuşa. (merge)

               Ionel . . . . . . temele la matematică. (scrie)

               Albina . . . . . .din floare în floare. (zboară)

               Pisica . . . . . . şoareci. (prinde)

Cum se spune?

Scop: îmbogăţirea expresivităţii vorbirii şi activizarea vocabularului prin reproducerea orală sau scrisă a unor expresii.

Sarcina didactică: completarea unor expresii uzuale, cu cuvinte cu sens figurativ .

Desfășurarea jocului: Pentru buna desfăşurare a jocului, conducătorul va pregăti din timp şi îşi va nota diferite expresii uzuale, în care, pentru a se reliefa mai pregnant semnificaţia şi pentru o mai bogată expresivitate a limbajului sunt folosite ca termeni de comparaţie cu sens figurativ .

Exemplu: Era  . . . . . .ca  racul .                       ( roşu )

                   Se făcuse . . . . . . ca varul .             ( alb )

                   Era . . . . . . ca turta de ceară .        ( galben )

                    . . . . . . ca plumbul .                         ( greu )

Se dau copiilor câte o foaie de hârtie. Se scriu exemplele pe tablă fără cuvintele din paranteuă  şi se acoperă. Se explică elevilor sarcina didactică şi se completează una din propoziţii pentru exemplificare.

              (A văzut negru în faţa ochilor.)

 Se anunţă timpul acordat pentru formularea răspunsurilor  (timpul va fi acordat în funcţie de numărul exemplelor de pe tablă, cca. 3 minute pentru fiecare exemplu). După ce fiecare elev şi-a scis numele pe foaie, se descoperă exemplele şi jocul începe. Elevii vor copia exemplele de pe tablă şi vor completa spaţiile libere cu cuvinte potrivite. După expirarea timpului dat, se adună foile, se citesc de către învăţător sau de un elev şi se apreciază în colectiv. Pentru fiecare exemplu bine completat se acordă un punct, iar cele greşite sau necompletate nu se punctează. Vor fi evidenţiaţi elevii care au întrunit maximum de puncte.

Doar ganduri…

…programasem multe de facut pentru azi, chiar daca este duminica, dar m-am trezit cu laptopul pe masa de calcat rufe si tastand in loc sa termin teancul acesta dupa care pana si Matei s-ar ascunde si nu l-as gasi in joaca noastra de-a v-ati ascunselea. Cu toate acestea imi trec atat de multe prin minte si simt nevoia sa ma lamuresc cu mine insami.

Inainte de toate simt tristete si chiar daca am avut o saptamana atat de plina si le-am facut pe toate, doar ca fiecare foarte aproape de termenele lor si chiar daca pentru fiecare am pus suflet si bucurie am ramas cu un sentiment ciudat de ingrijorare. Suntem fragili, atat de fragili si uneori neputinciosi si… atat de tineri. Nu stiu daca vom avea vreodata raspunsurile toate, ori daca vom gasi solutiile cele mai bune care ne vor rezolva toate cate se ivesc pe calea vietii, cu toate acestea raman sa ma intreb in tacere „de ce?” si iarasi am ajuns in fata unei alte intrebari fara raspuns.

Cunosc oameni care au trecut prin tragedii, care au pierdut prieteni… si ei fara raspuns.  Si m-am trezit, gandindu-ma la ei, tarata inapoi in timp, in vremea copilariei mele, cand am pierdut pe cineva drag. Cum treci peste? Si cine spune ca trebuie sa trecem peste? Doar inveti pas cu pas, minut cu minut sa raspiri fara el/ea. In cazul meu – bunicii si culmea cele doua perechi de bunici au disparut asa deodata unii dupa altii ca si cum nu au suportat sa fie despartiti niciodata. Romantic? deloc! doar trist! …Dar cum faci cu prietenii, cu oamenii care stii ca aveau atat de mult de daruit, de crescut un copil, de alinat doruri si dezamagiri din primele iubiri adolescentine, dar pana acolo departe, mai aveau de citit povesti, de gonit mostrii din dulap, de sters nasucuri inghetate si umede, ca carat ghiozdane si de facut teme! Si te revolti impotriva lor, a ta, a bolii, a destinului si ramai cu frustrarea, pivind incrancenata, furioasa pe care din jur si pe toate cate respira langa tine. Neputinta doare! Doare mai mult decat cineva ti-ar fi smuls inima si te-ar lasa s-o privesti. Si stai asa inmarmurit cu durerea in palme, ingrijorata privind in jur si incercand sa intelegi ce ar fi mai bine. Bine pentru cea-cel ce a fost, bine pentru cei ce au ramas, bine pentru cei ce vor fi.

Oamenii isi vor binele, oamenii isi doresc pacea, sanatatea, fericirea, doar uneori viata ne scoate din balonul nostru roz aratandu-ne fata ei cruda si neinduratoare, care stabileste ca aici ai facut destul si mai poti spera doar ca toti trecem intr-o lume ireala, frumoasa cu ingeri si triluri de poveste, unde nu e durere, nici planset, nici teama si te intaresti cu credinta ca toata durerea celor pe care ii iubesti sunt doar lectii de viata ce ii calesc, ii imbarbateaza pentru ceea ce va urma. Si atat! Doar ganduri, ganduri despre pierderi, durere si spaima si neputinta acel planset in pumnii stransi ce arunca spre cer infinite intrebari.

in memoriam…

Cuvântul interzis

Scop: dezvoltarea vocabularului, dezvoltarea atenţiei voluntare şi a imaginaţiei;

Sarcina didactică: formularea unor întrebări care cer răspuns cuvântul interzis;

Desfășurarea jocului: Jocul se poate desfăşura în colectiv sau în perechi. Se cere elevilor ca la întrebările învăţătorului să răspundă în aşa fel încât un anumit cuvânt stabilit anterior să nu fie folosit, ci să se găsească alte formulări, care să constituie totuşi răspunsul la întrebarea pusă. Aceasta trebuie constituită în aşa fel încât să ceară în răspuns cuvântul interzis.

După ce clasa a fost organizată, se explică cum se va desfăşura jocul şi se arată că pentru fiecare răspuns au la dispoziţie un minut de gândire. Dacă se consideră necesar înainte de joc se va face o mică pregătire a elevilor dându– e 1-2 exemple de răspunsuri în care să nu fie inclus cuvântul interzis. Se dau elevilor exemple de întrebări care cer în răspuns un anumit cuvânt.

  1. Cuvântul interzis “a doua”

Întrebare: – În ce clasă sunteţi voi?

Răspuns:  – Noi suntem în clasa care urmează după clasa I.

Întrebare:  – În ce bancă stă elevul Ionescu ?

Răspuns:   – Elevul Ionescu stă în banca din spatele elevului  X.

Întrebare:  – În ce clasă au fost anul trecut elevii din clasa a III-a?

Răspuns:  – Anul trecut elevii din clasa a III-a au fost în clasa în care suntem noi acum.

2. Cuvântul interzis “primăvara”

Întrebare: – Când se topeşte zăpada?

Răspuns:  – Zăpada se topeşte în anotimpul cînd înfloresc ghioceii.

Întrebare: – Când înfloresc ghioceii?

Răspuns:  – Când se topeşte zăpada.

Întrebare:  – Despre ce anotimp se vorbeşte în această poezie?

                   “ Primăvară , primăvară,

                      Vino iar la noi în ţară! ”

Răspuns:  -Despre anotimpul care urmează după iarnă.

Întrebare: – Când vin păsările călătoare?

Răspuns:  – Când încep să înflorească pomii.

Cuvântul interzis se poate schimba de 2-3 ori în cursul jocului. La sfârşitul jocului vor fi evidenţiaţi elevii care au formulat răspunsurile corect şi au dat dovadă de multă fantezie.

Schimbaţi litera/silaba!

Scop: dezvoltarea şi îmbogăţirea vocabularului, dezvoltarea capacităţii de selectare a mobilităţii gândirii şi a expresivităţii limbajului.

Sarcina didactică: formarea de cuvinte cu sens prin schimbarea unei litere sau a unei silabe.

Material didactic: ilustraţii reprezentând diferite obiecte, animale etc. Exemple: casă, ramă, pană, toc.

Desfășurarea jocului: Jocul se poate desfăşura individual sau în colectiv. În cazul în care se desfăşoară individual, învăţătorul anunţă că fiecare elev are la dispoziţie două minute, după care cheamă primul concurent la tablă şi prezintă o ilustraţie. Elevul o priveşte, o denumeşte, scrie cuvântul pe tablă şi după aceea, prin schimbarea primei litere va căuta să formeze noi cuvinte cu sens, cu acelaşi număr de litere, pe care le va scrie unele sub altele.

La semnalul conducătorului de joc, elevul se opreşte şi face aprecierea. Pentru implicarea tuturor elevilor, pentru fiecare grup de 3 – 4 elevi care vor lucra la tablă, învăţătorul va alege o comisie formată din doi membri care va face aprecierea. Pentru fiecare cuvânt care respectă regula se acordă câte un punct. Vor fi evidenţiaţi elevii care au dat cel mai mare număr de exemple corecte.

propunerea coordonatorului de joc: Pentru complicarea jocului se va cere elevilor să formeze cuvinte noi prin schimbarea primei silabe, apoi a ultimei.

Când jocul se desfăşoară în colectiv, se dau copiilor foi de hârtie. Toţi vor scrie cuvântul de pe tablă, apoi timp de 2- 3 minute fiecare copil va scrie cuvinte formate conform regulei. La semnalul dat de învăţător, copiii vor înceta scrierea cuvintelor. Învăţătorul va cere primului copil să citească toate cuvintele găsite. Pe măsură ce va citi se va analiza dacă acel cuvânt este format conform cerinţei. Învăţătorul va cere copiilor care au scris acelaşi cuvânt să îl taie cu o linie. Când primul copil va termina de citit cuvintele scrise, alt copil le va citi pe cele rămase netăiate şi tot aşa până toţi copiii vor citi cuvintele scrise. Vor fi declaraţi câştigători acei copii care au rămas cu cuvinte netăiate.

Exemple:

a) Cuvinte formate din 1 – 2 silabe prin schimbarea primei sau ultimei litere sau silabe :

       toc       lan       pană       ramă       cană

       loc       lac       rană       mamă       casă

       joc       laţ        cană       lamă         cară

       foc       leu       şină        temă         cade

b) Cuvinte formate din 2-5 silabe prin menţinerea primei silabe :

       coleg       copac       vioară       secerătoare

       cocoş       colac       viteză        semănătoare

       covor       codaş       violet        seninătate

c) Cuvinte formate din 2-4 silabe cu menţinerea ultimei silabe:

       mare          doreşte          pălărie

       zare            zâmbeşte      frizerie