Vulpea şi gâştele


 Scopul: îmbogăŃirea vocabularului şi dezvoltarea auzului muzical.

Obiective operaŃionale: să cânte şi să execute mişcările cerute de text.

Resurse didactice: Jocul muzical „Vulpea şi gâştele” , Muzică şi versuri: A. Motora Ionescu

Ghi, ga, ga, ghi, ga, ga

Gâş – te – le prin iar – bă stau la sfat,

Vi – ne ho– Ńo – ma– na a– dul- me- când,

Tot ca ea şi – re – te hai şi noi, Ghi, ga, ga, ghi, ga, ga

Vul– pea-şi fa –ce pla – nuri de fu – rat

Fu – ră câ – te-o gâs – că, rând pe rând.

Să a – du – cem gâş – te- le -na – poi.

Desfăşurarea jocului: Copiii aşezaŃi în cerc merg, unul după altul, cântând în timp ce un copil vulpe pândeşte dintr-un colŃ, gata să se repeadă în cârdul gâştelor – strofa I; pe strofa a II-a vulpea fură, pe rând , 2-3 gâşte şi le duce în bârlogul ei (colŃul dinainte stabilit).

După terminarea strofei a III-a , toŃi copiii se duc în bârlogul vulpii şi iau înapoi gâştele furate. Jocul se reia de la început, cu altă vulpe şi alte gâşte furate.

JOCURI MUZICALE – Semaforul


Se cântă:

Trei culori el are/ Veşnic vii şi noi

Şi e lucru mare /Să le ştim şi noi

R- Roşu –stai/ Galben- mai aşteaptă

Verde poţi să treci!

Fiece culoare/Are propriul grai

Roşu ştiţi ce-i oare?/ Roşu spune Stai!

Galbenul înseamnă / Mai aşteaptă un pic

Verdele te-ndeamnă / Treci flăcău voinic!

 

Desfășurarea jocului: Copiii sunt dispuşi în coloană şi merg în ritm. La refren, pe cuvintele STAI şi MAI AŞTEAPTĂ, stau pe loc, iar la cuvintele POŢI SA TRECI, merg.

 

Bat din palme


Se cântă:

Bat din palme clap, clap, clap
Din picioare trap, trap, trap
Ne-nvârtim, ne răsucim (bis)
Si la hora noi pornim. (bis)

Hai la stanga uite-asa
Si la dreapta tot asa.
Ne-nvartim, ne rasucim (bis)
Si cu toti ne veselim. (bis
)

Desfășurarea jocului: Copiii asezati în cerc, stând pe loc, bătaie din palme, pas pe loc (stâng – drept, stâng), mâini pe șold și învartire pe loc, apoi luați de mână, pas înainte spre interiorul cercului 1, 2, 3, bătaie pe un picior (4) și invers (înapoi) tot 1, 2, 3,  bataie cu piciorul celălalt. Se porneste spre dreapta cu pași simpli, cu o bătaie pe ultimul timp și apoi la stanga la fel. Se repetă învârtirea cu mâini pe șold, apoi se iau de mână, pas înainte spre interiorul cercului și înapoi în cerc.

Bondarul


Se cântă:

Măi bonare, bondărici, ce-ai cătat la noi aici?

Cu-n bondar să nu glumeşti şi de el să te fereşti

Dacă nu te vei feri, cu acul te va răni

Bâz, bâz, bâz, bondare bâz ,bâz, bâz, bâz, bondare bâz.

Desfășurarea jocului: Copiii sunt aşezaţi în cerc. Copilul ales bondar merge în jurul cercului format de copii, prin interior, se opreşte în faţa unui copil, încercând să lovească cu palma sa (acul) palma întinsă a acestuia. Copilul trebuie să-şi tragă palma la momentul potrivit, ca să nu fie lovit. Dacă bondarul nu l-a înţepat, trece mai departe la alt copil. După ce reuşeşte să lovească palma unui copil, bondarul intră în cerc, iar copilul lovit devine bondar. În rolul de bondar pot fi simultan 2-3 copii. Jocul se termină când toţi copiii au fost bondari şi /sau se poate repeta de câteva ori.

Podul mișcător


Se cântă:

Podul nostru mișcător

Îl clădim foarte ușor

Ducem mâinileîn sus

Și le ținem cât mai strâns

Bolțile cad, rând pe rând,

Și-altele-nălțăm cântând.

 

Desfășurarea jocului: Copiii care participă la joc trebuie să constituie un număr divizibil cu doi și să înceapă jocul mergând și cântând în ritm de marș. La începutul strofei a doua, primul și al doilea copil se așază față în față, își prind mâinile drepte și le ridică, formând un arc de pod. Pe sub arcul de pod care s-a înaltat, pășeste întregul șir de copii. Dupa ce vor trece pe sub arcul de pod sau pe sub arcurile de pod construite până la ei, copiii vor ridica – doi câte doi – altele arcuri de pod. O data cu trecerea ultimului copil pe sub pod, cei doi copii care au format primul arc de pod isi desfac mainile si intra in rand – in ordinea de la inceputul jocului – pentru a trece si ei pe sub pod. In continuare, toate arcurile de pod se prabusesc in ordinea in care au fost ridicate, iar la capatul celalalt al podului se construiesc – pe rand – alte arcuri de pod. Jocul se desfasoara atata timp cat vor copiii.

Incheierea jocului se face cu copii asezati an rand, mergand si cantand, ca la inceputul jocului. Pentru aceasta, la inceperea jocului, copilul din capul randului incepe sa formeze acelasi rand, cu care se sfarseste jocul.

Deschide urechea bine


Se cântă:

Deschide urechea bine,
Să vedem ghicești ori ba,
Cine te-o striga acum pe nume,
Hai ghicește, nu mai sta! (urmează ghicitul)

Ai ghicit, ai ghicit,
Treci la loc, ești fericit!

N-ai ghicit, n-ai ghicit,
Stai pe loc, ești pedepsit
!

Desfășurarea jocului:  Jocul muzical ghicitoare are două părți: în prima parte, copiii aranjați pe scaunele în semicerc vor cânta cele opt măsuri legate direct de melodia și textul jocului, exclus fiind numai copilul–ghicitor numit de educatoare, care stă cu fața la perete sau e legat la ochi. Urmează o pauză, timp în care, educatoarea face un semn unui copil din grupă pentru a-l striga. Copilul–ghicitor trebuie să recunoască glasul copilului care l-a strigat, spunându-i numele. În ambele cazuri, fie că a ghicit sau nu a recunoscut glasul, grupa cânta ultimele patru măsuri care sugerează regretul insuccesului sau exprima bucuria succesului. Jocul se va repeta de câteva ori urmărind că interpretarea cântecului să fie plăcută, emisiunea sunetelor să nu fie stridentă, în scopul cultivării sensibilității și a trezirii afectivității copiilor.

Fălosul


Se cântă:

Am o  pipă și-un ciocan, Și-un ciocan,

Și-un ciocan, Și-s fălos că-s băietan,

Și-s fălos că-s băietan.

Am o pipă și-o căldare

Și mă țin că-s gazdă mare.

Dară pipa-i de cocean

Și căldarea-i de bostan.

Nici ciocanul nu-i al meu

Că-l am de la frate-meu.

Toată lumea zice-așa

Că nici pipa nu-i a mea.

Desfășurarea jocului: Copiii sunt așezați în cerc, cântă și bat din palme. La strofa întâi se bate din palme în ritmul cântecului. La strofa a doua pe primul timp se bate din palme; pe al doilea timp se bate din palme lateral, cu palmele vecinului. La strofele trei și patru: pe primul timp – bătaie din palme; pe al doilea timp se lovesc cu palmele pulpele picioarelor, pe timpul următor din nou bataie din palme și, apoi, din palme cu vecinii din lateral. La strofa a cincea se execută sărituri pe câte un picior, schimbând piciorul pe fiecare timp. Pe ultima silabă a cântecului, toți copiii se ghemuiesc.

Dorul Mărioarelor


Se cântă:

La noi, mai  puține

Și la voi, mai multe;

Poftiți, de v-alegeți

Pe care vă place;

Iar, nouă ne place

Pe loana-ncoace .

Refren:

Dorul  Mărioarelor, Surioarelor

Desfășurarea jocului: Copiii, așezati în două rânduri paralele și față în față, încep să cânte melodia, pe care joacă dansul popular hora. Cele două rânduri vor fi de mărimi diferite: unul va cuprinde 3–4 copii și altul 10–15 copii. Prima strofă o intonează rândul cu mai puțini copii, strofa a doua, rândul cu mai mulți copii, iar strofa a treia rândul cu mai puțini copii. Refrenul îl vor interpreta ambele rânduri. La refrenul care urmează după strofa a treia, copilul cerut de rândul cu mai puțini copii vine și se atașează la acest rând. Când rândul mai putin numeros a devenit mai mare, jocul începe din nou, cu respectarea acelorași reguli în desfasurarea acțiunii

Floarea mea


Se cântă:

Ce frumoasă-i a mea floare,

Tra, la, la,

Spune dragă grădinare

Și-i frumos mirositoare,

Tra, la, la,

Cum se cheamă a mea floare?

Tra, la, la, la, la, la,           

Cum se cheamă floarea mea

Tra, la, la, la, la, la, floarea mea.

Desfășurarea jocului: Copiii prinși în cerc de mâini intonează cântecul în timp ce un copil (grădinarul), legat la ochi, stă în mijlocul cercului. Un alt copil (culegător de flori), ținând o floare în mână, o duce la nasul grădinarului în momentul în care se începe cântarea refrenului, lăsând grădinarul s-o miroasă pentru a-i spune numele florii imediat dupa terminarea cantecului. Gradinarul care a ghicit floarea dupa miros trece în cerc, iar culegatorul de flori trece în rolul grădinarului pentru a continua jocul.

Barza ne pândește


Copiii îndeplinesc roluri de broscuţe şi stau pe marginea unui cerc desenat pe sol, care reprezintă malul lacului. Un copil, ales de educatoare este barza. El stă într-un picior , ceva mai departe de broscuţe şi le priveşte. Broscuţele se plimbă pe malul lacului şi cântă

Barza ne pândeşte stând într-un picior / Vă feriţi de dânsa surioarelor

Barza are ciocul lung şi ascuţit/ Şi cu el ne-apucă când nici n-am gândit.

Desfășurarea jocului: La cuvintele educatoarei „Vine barza!”, copiii sar în lac, ca să scape de barza care se repede să-i prindă. După ce au scăpat de barza , broscuţele cântă

De vrăjmaşa barză/ Iată c-am scăpat

Bine ne mai pare / Că nu ne-a mâncat.

Jocul continuă până când barza reuşeşte să prindă cât mai multe broscuţe.

Taraful Chiț


Se cântă:

  Ne cunoaşte o lume întreagă/ Noi suntem taraful Chiţ

Jucăuşi şi buni de şagă/ N-avem frică de pisici

Refren  – Chiţ, chiţ, chiţ, n-avem frică de pisici

Chiţ, chiţ, chiţ, când nu sunt pe-aici.

Cu o cobză şi-o chitară/ Cu-n ţambal şi-un contrabas

Ne distrăm seară de seară / Şi cântăm aşa pe nas

Refren

Desfășurarea jocului: La comanda „Pisica!” toţi copiii aleargă în cele patru colţuri ale terenului de joc, unde au fost marcate căsuţele şoriceilor şi se ghemuiesc unul lânga altul. La comanda „Pisica a plecat!”  , copiii revin în mijlocul terenului şi reiau joaca. Dacă pisica reuşeşte să prindă un şoricel , înainte de a ajunge în casuţă, schimbă rolul cu el şi jocul continuă.

Cine-i iute de picior


Se cântă:

Hai să facem un concurs/Cine-i iute de picior

Să vedem care din noi /Va ieşi învingător

Când plecarea se va da/ Hai cu toţii să pornim

Deci, atenţie copiii/ Printre primii noi să fim.

Desfășurarea jocului: Scăunelele se aşează in semicerc, cu unul mai puţin decât numărul de jucători. La distanţa de 3-4 metri de scaunele, copiii merg in cerc , cântând. La un semnal dinainte stabilit, copiii aleargă spre scăunele. Celui rămas în picioare , care este eliminat din joc, i se cântă Rău ne pare, ai pierdut/ Nu eşti iute de picior/ Altădată, chiar şi tu/ Vei fi un învingător. Jocul se reia de fiecare dată cu un jucător şi un scaun în minus, până rămâne un singur câştigător.