Să comparăm însușirile

Scop: Consolidarea deprinderii de a alcatui propozitii dezvoltate, in care sa fie utilzate gradele de comparatie ale adjectivelor;

Desfasurarea jocului: Educatoarea adreseaza intrebari copiilor despre insusirile obiectelor sau a fiintelor comparandu-le intre ele.

Exemple:

– Cat de lungi sunt urechile iepurasului fata de cele ale soricelului?

(Foarte lungi, cele mai lungi, la fel de lungi).

– Cum este papusa Ralucai fata de cea a Anei?

(Foarte mica, la fel de mica, cea mai mica)

Sursa: Culegere – Jocuri pentru prescolari

Coautori: Ileana Hanganu si Ciresica Raclaru

 

Propunerea liderului de joc al Ludotecii:

Alte exemple pentru jocul Sa comparam insusirile pot fi:

Despre inaltimi:

– Cat de inalta este girafa fata de zebra?

Foarte inalta, cea mai inalta, la fel de inalta)

– Cat de inalt este un munte fata de un deal?

– Cat de inalt este un zgarie nori fata de o casa?

– Cat de inalt este un copac fata de a floare?

etc.

Despre greutate:

– Cat de greu este un hipopotam fata de un caine?

– Cat de grea este un elefant fata de un soricel?

– Cat de grea este o pasare fata de o insecta?

etc.

Intrebarile pot fi formulate tinand cont de insusirile obiectelor si a fiintelor: despre gust (dulce-acru), despre duritate (moale-tare), despre aspect (frumos-urat), despre dispozitie (vesel-trist), despre varsta (tanar-batran), despre distante (aproape-departe), despre timp (devreme-tarziu), despre sentimente (iubire-ura), despre pozitionarea obiectelor/fiintelor (sus-jos) etc.

JOCURI MUZICALE – Semaforul

Se cântă:

Trei culori el are/ Veşnic vii şi noi

Şi e lucru mare /Să le ştim şi noi

R- Roşu –stai/ Galben- mai aşteaptă

Verde poţi să treci!

Fiece culoare/Are propriul grai

Roşu ştiţi ce-i oare?/ Roşu spune Stai!

Galbenul înseamnă / Mai aşteaptă un pic

Verdele te-ndeamnă / Treci flăcău voinic!

 

Desfășurarea jocului: Copiii sunt dispuşi în coloană şi merg în ritm. La refren, pe cuvintele STAI şi MAI AŞTEAPTĂ, stau pe loc, iar la cuvintele POŢI SA TRECI, merg.

 

Micul arheolog

Materiale necesare: lut sau caolin, scobitori sau bețe de bambus, sfoară de cânepă, rămurele, o pungă de pământ de grădină, lădiță din lemn sau alt recipient reciclabil, planșe cu imagini de vase ceramice aparținând diferitelor civilizații străvechi, un set de jucării de nisip și pensule de diferite mărimi.

Cum decurge jocul: Copilul va modela din lut sau caolin diverse elemente inspirat de planșe cu modele de vase antice pe care le poate decora, cu ajutorul scobitorilor, cu semne și simboluri specifice diferitelor culturi. Copilul va fi îndemnat să modeleze, după puterea lui, câteva piese de dimensiuni diferite.

După uscarea completă a formelor de lut, acestea se observă cu atenție și se poartă discuții pe tema atelierului. Vasele create care au dimensiuni mai mari se por sparge, iar cioburile rezultate se pot îngropa, împreună cu celelalte vase din lut în  lădița cu pământ amestecat cu rămurele.

Pentru ca jocul abia construit să devină mai interesant se pune la păstrare câteva zile. Când interesul copilului pentru desfășurarea jocului a crescut suficient, copilul este îndrumat să împartă în parcele egale, utilizând sfoara și bețele de bambus, suprafața de pământ, iar apoi cu ajutorul uneltelor (jucăriile de nisip) poate să înceapă săpăturile arheologice.

Pentru ca jocul să introducă mai bine copilul în atmosfera săpăturilor arheologice, copilul poate fi asistat și ajutat să deseneze cioburile și vasele găsite, precum și să noteze parcelele în care au fost descoperite piesele ceramice.

Argument: Copilul poate fi pregătit pentru acest joc utilizând resurse din muzee și biblioteci (album foto, atlas, broșură, pliant etc.), dar și din mediul online. În atenția acestuia pot fi aduși termeni ca: lopată, șpaclu, artefact, sit arheologic, material arheologic etc.

Scopul jocului este de a facilita accesul copilului la cunoaștere și învățare prin joacă prin intermediul  metodelor non-formale de învățare conectate cu istoria și arheologia prin stimularea creativității.

Jocul participă la dezvoltarea emoțională a copilului prin beneficiile aduse: stimularea curiozității și a dorinței de descoperire a unui nou domeniu și de învățare despre fapte și evenimente istorice, exprimarea liberă a emotiilor și dorințelor, dezvoltarea imaginației și învățarea unui comportament adaptativ diferit, dezvoltarea abilităților de comunicare.

Primul la minge

Scop: Exersarea aruncarii mingii cu o mana de la umar si a alergarii obisnuite.

Material didactic: Mingi.

Desfasurarea jocului: Copiii sunt asezati pe doua linii, cu fata spre locul unde se executa aruncarea la rostirea de catre educatoare/invatatoare a versurilor:

„- Ne jucam, ne jucam

Si cu mingea aruncam!”

Copiii din grupa numita de educatoare/invatatoare executa aruncarea mingii cu o mana, alearga si recupereaza mingile, revin la locurile initiale si le predau celor din cealalta grupa.

 

Fă asta, fă așa!

Grupa este dispusa in formatie de semicerc. Atat la comanda de incepere  a jocului, cat si pe parcurs, educatoarea executa mai multe exercitii usoare, insotite de cuvintele: „Fa asta ,fa asa!”. Din cand in cand se schimba comanda, pronntand cuvintele: „Fa asta”insotite de alte exercitii.

Dupa ce au vazut exercitiile efectuate de educatoare, copiii trebuie sa le execute numai pe acelea numai pe acelea pe care le-a prezentat ea, impreuna cu cuvintele: „Fa asta,fa asa!”.

Buchețele

Copiii formeaza un cerc si ferg pe circumferinta acestuia executand diferite miscari dupa comenzile date de educatoare ca: mers obisnuit, ca piticul, sarituri ca iepurasul, ca vrabiuta etc.

La un moment dat,educatoarea striga un numar,de ex:5. La auzul acestei comenzi copiii se strang in grupe formate din cate cinci. Gruparea se face sub forma de buchetele,lant de brate etc. Cei care nu au reusit sa se grupeze in buchețele conform numarului strigat sunt penalizati si ies din joc.

Jocul continua, strigandu-se alte numere, pana cand raman in cerc doar patru copii.

Trenul cu surprize

Copiii sunt asezati pe doua siruri, mergand cate doi in pas obisnuit. La intrebarea educatoarei:Unde pleaca trenul? ,copiii raspund „La munte sau La mare”dupa care copiii intreaba: Si ce duce cu el? , iar educatoarea pronunta un nume de pasare sau animal.

Copiii trebuie sa imite modalitatea de deplasare a acestuia, de exemplu educatoarea pronunta „ursi”, iar copiii trebuie sa mearga ca ursul sau „veverite”, copiii sar ca veveritele s.a.m.d.