Etichete

, , ,


Scriam la inceput cate ceva despre mine ca un reper pentru lunile ce vor urma despre cine sunt si de ce am blog si de atunci pana in prezent o singura data mi-am incalcat un pricipiu: sa nu ranesc! Atunci, ca si in multe alte situatii, Oana Nicolau mi-a fost alaturi cu „Spuneti Nu plagiatului!”  respectandu-mi dorinta ca durerea suferita atunci sa ramana… personala. Cu toate acestea a fost langa mine, ca si Vavaly, sustinandu-ma prin fapte si cuvinte care mi-au respectat alegerile si felul de a fi.

Zi dupa zi, postari dupa postari, apoi mesaje, felicitari, anversari, sarbatori au trecut, iar Oana mi-a fost alaturi impartasindu-mi ca unui novice in ale bloggingului multe din cunostiintele sale atat de gratuit, de onest, cu atat de multa rabdare si dedicare, explicit, argumentat, meticulos pana la pedanteria perfectonistului cum numai ea stie sa o faca :), incat Oana a readus in inima mea, pe langa dorinta de a-mi impartasasi gandurile de mama, dorinta de a crea. Va imaginati? Concursul Primavara turquoise este un reper important, fericit si minunat pentru mine, in relatia cu Oana, relatie care a trecut firesc si de la sine prin toate etapele unei prietenii: intrebari, cautari, rabdare, zambete, asteptari, aprecieri si multumiri si iata-ne inflorind amandoua imbratisandu-ne copiii cu iubire si pace, creand fiecare in ritmul sau cu propriul copil intr-un prezent in care fiecare dintre noi ne urmam visele.

Catinca – cealalta jumatate superba a cuplului mama-copil este o printesa a zilelor noastre; o printesa care-si traieste copilaria ocrotita de mainile materne, grijulii si creatoare de frumos ale Oanei, inconjurata de a lume superba – a produselor de crafting si nu numai – o lume in care Catinca poate crea cu manutele sale arta miniaturala, copilaroasa si vesela!  Uneori o simt pe Oana – pentru ca noi nu ne-am vazut niciodata – la fel de uimita in fata Catincai precum ma uit la Matei minunandu-ma de ideile, indemanarea si ingeniozitatea lui – pentru ca de cele mai multe ori copiii conduc sedintele de creatie, chiar daca noi propunem o tema si le asezam la dispozitie materialele necesare. Ma gandesc ca uneori acesta e minumum de efort si disponibilitate cu care ne putem dovedi (daca mai este nevoie) dragostea parentala: oferindu-le posibilitati de exprimare prin resurse diverse – fie ele si suporturi din domeniul artei, poate mai ales din acest domeniu, menite sa dezvolte creativitatea, imaginatia, ocazia de a descoperi, inova si inventa propriile lor jocuri.

Asa a aparut Atelierul de Creatie Virtual: un loc de joaca in care notam, cu putin efort, dar cu dedicare, intr-un ritm al nostru: pe indelete, fara graba, dupa dispozitie, preferinte si inspiratie jocurile copilariilor noastre: proiecte, experimente, incercari ce au uneori succes; ba chiar si provocari creative acceptate de cuplul nostru mama-copil ce au fost aplaudate si uneori premiate, descoperindu-ne noua ca mame (mie si lui Vali) cata bucurie poate decurge din simplul motto atat de drag mie: Invatam in joaca! Educatia timpurie poate incepe si astfel: cu creion, acuarela, lipici si hartie! 🙂

Atelierul nostru are o poveste simpla, cu jucarii din hartie, cu colaje din decupaturi de prin reviste si calendare, cu planete din ziare mototolite si multe altele care ne-au condus, pas cu pas, spre creatiile noastre copilaresti de acum, dar mai ales ne-au insuflat dorinta de crea cu materiale bune, de calitate, spornice, detaliate, perfecte pentru lucrul miniatural al copiilor ori pentru un proiect complex, dar rafinat si elegant prin combinatia produselor utilizate. Asa am descoperit exersand, studiind, invatand – in timp – ca uneori tehnicile de lucru pot fi mixate, aplicate separat sau cumulat intr-o singura creatie, dar si ca materialele folosite pot schimba radical calitatea confectiei realizate.

Matei nu are inca preferinte pentru anumite materiale; poate ca si varsta lui (3,4 anisori) imi ofera mie libertatea de a decide, dar ceea ce ma bucura este ca produsele si materialele noi il stimuleaza intotdeuna la a crea diferit. De aceea va recomand cu caldura magazinul Oanei pentru posibilitatile de a alege produse diverse, asezate pe categorii si sortimente, de foarte buna calitate. Mai mult decat atat Oana va va intampina, nu doar cu profesionalism, dar si cu sfaturi, indrumari si lamururi despre produse, tehnici, fiind mai mult decat o gazda buna, o colaboratoare minunata.

Va indemn cu toate gandurile bune sa accesati macar o data gandosfera aceasta a jocului de-a micul artist cu copilul dvs. fie ca inchipuiti un teatru cu lumini si umbre, fie care veti pune in scena un teatru cu finger puppets ori ca descoperiti secretele unui puzzle handmade. Incercati sa le confectionati cu mainile voastre si incurajati-i pe cei mici sa creeze, sa se joace, iar daca pasiunea acesta a lucrului de mana va va aprinde spiritul bucurandu-va, atunci nu va sfiiti sa priviti si sa va alegeti produse din vitrina magazinului dedicat pasionatilor de handmade al Oanei. Sau doar dati de stire prietenilor, educatorilor, parintilor carora handmade-ul le poate oferi cateva momente de implinire din realizarea unor creatii proprii ori momente nepretuite de joaca creativa cu copilasii.

Nu uitati, nu e importanta neaparat creatia in sine – daca cumva va e teama ca aceasta va ajunge sa zaca intr-un sertar, ci momentele de apropiere, de stradanie comuna, de a lucra „cot la cot” cu micutul dvs., clipe ce vor pastra in mintea si sufletul copilului dvs. – acea invatatura si sentimentul de implinire si buna-dispozitie, de siguranta, de afectiune, de camaraderie, de placerea de a descoperi si invata impreuna! Si da, veti fi invatat in joaca!

Cam aceasta este povestea blogului Atelierul de Creatie Virtual, un blog despre cum sa inveti in joaca, un blog care aduce cu el in gandosfera parintilor, a copiilor, a jocului, bucuria de a fi si de a crea. Oana si Catinca Nicolau au povestea lor; o poveste despre si cu oameni obisnuiti cernuti de viata prin sita incercarilor (si nu putine), insa povestea lor este cu happy (fara end) pentru ca povestea lor tocmai se scrie in prezentul acesta, intr-un prezent al frumosului, al inspiratiei, in a fi si a crea. Oana si-a descoperit (sau poate sufletul sau si-a reamintit menirea-i) ce vis trebuie sa transpuna in realitate: sa creeze frumosul si sa-i indemne si pe ceilalti sa o faca!

Sunt alaturi de ele cu mintea, cu sufletul cu visele-mi toate si sper ca intr-o buna zi sa scriu si eu despre povestea mea  happy (fara end) in care visul meu cu Matei – Atelierul virtual de creatie s-a transpus in realitate. Pana atunci transmit gandosferei din care fac parte bucuria de a fi, de a crea!

by Maria

Anunțuri