Mic dejun in piese de puzzle


   Matei ne-a dat desteptarea inainte de ivitul zorilor astfel ca am fost martori veseli si entuziasti ai rasaritului de soare, al primului zbor, matinal, al unui stol de pasari – cu umbrele lor negre strabatand cerul roz-auriu…
    Ne simteam parte a unui tablou ce se picta in fata noastra, Matei cautand insistent Luceafarul; luna plecase deja la culcare, iar noi, somnorosi ne-am reintors in paturile noastre calde, moi si spatioase, lasand bucuria impartasita a primului rasarit la pragul viselor dis-de-dimineata – cele mai dulci vise de copil.
    Matei s-a desteptat aproape de ceasul pranzului si si-a luat micul dejun cu el, in loja. Avea restante cateva ceasuri de joaca si le voia recuperate; asa ca-si lua sandvisurile calde, pe care le imparte cu Panda – ursul venit tocmai din Rusia (participant – mascota la o gala de box) si continua jocul puzzle, noua achizitie, un elicopter.
    Pare sa le poata face pe toate: joaca puzzle, mananca trei sandvisuri calde cu cascaval, mai fuge pana la living sa bea cu mine cafeaua lui de copii (cacao cu lapte), eu cappuccino cu vanilie, revine, il hraneste pe Panda, il iubeste, tandru si vesel si-mi povesteste cat de sus era Luceafarul.
    Elicopterul capata forma si culoare, e atat de incantat incat imi cere sa-i cant melodiile lui Barney, pe care le stiu si in vis, cat timp reia rolul de costructor de elicoptere pe tablita de lemn. Zambesc in sinea mea, il vad atat de senin si incantat de dimineata asta, de preocuparile lui, de noul puzzle, de Panda – companionul diminetii asteia, incat imi soptesc „da, o dimineata minunata si, deci o zi superba!”

by Maria
Anunțuri