Dislexia


    Dislexia este o tulburare de învăţare care se manifestă ca o dificultate de citire, de ortografie şi, în unele cazuri, de calcul matematic. Se estimează că dislexia afectează între 5% şi 17% din populaţia generala. Dislexia este considerata a fi rezultatul unei deficiente neurologice şi nu inseamna un  handicap intelectual. Dislexia se manifesta la toate nivelurile de inteligenta (normala, superioara, peste medie).

    Mult timp nu s-au stiut adevaratele cauze ale aparitiei acestei tulburari, coordonata genetica fiind printre cele mai mentionate posibile cauze. In toamna anului trecut cercetatorii de la Universitatea Oxford au descoperit gena responsabila pentru transmiterea si aparita dislexiei- gena KIAA0315. Desi este un pas inainte, se considera ca aceasta ar putea sa nu fie singura gena ce declanseaza dislexia.
    De asemenea, diverse studii au aratat ca factorul genetic poate fi cel vinovat intr-o proportie de 50%, celelalte elemente nefiind clar stabilite. Cert este ca baietii sunt mai afectati decat fetele. De asemenea, s-au constatat diferente si la nivelul creierului unei persoane dislexice, observandu-se o simetrie ciudata intre diverse zone ale creierului si o neconcordanta in ceea ce priveste modul de legatura al neuronilor. 
Bineinteles ca, odata descoperita timpuriu, aceasta tulburare ofera numeroase cai spre vindecare sau ameliorare. Tine minte, insa, ca fiecare persoana este diferita si va prezenta simptome generale si unele particulare.
    Simptomele dislexiei variază în funcţie de severitatea tulburării, precum şi de vârsta copilului. 
La copiii de vârstă preşcolară. Este dificil de a obţine un diagnostic specific de dislexie înainte de inceperea scolii, dar in multe cazuri exista o istorie de dificultăţi care a început cu mult înainte de grădiniţă. La aceasta varsta simptomatologia cuprinde:
- intârzieri în exprimarea verbala
- diminuare a ritmului de achizitie a cuvintelor noi
- dificultati de identificare a cuvintelor care rimeaza
- dificultati de pronuntie a sunetelor „e”, „b”, „f”, „p”

    La copiii de varsta scoala mica (ciclul primar) dislexia,  conform psihoterapeutului Gabriela Ianculescu, cuprinde:
- dificultăţi de învăţare a alfabetului 
- dificultate de a asocia un sunet cu simbolul corespunzator
- dificultate de a imparti cuvantul in silabe
- inlocuirea sunetelor in cuvant („aminal” – animal)
- diminuarea ritmului de achizitie a cuvintelor 
- confuzie privind intelegerea intelesului cuvintelor
La copiii de varsta scolare mijlocie, simptomele cuprind:
- dificultate de citire, lentoare
- greseli de ortografie
- dificultăţi de citire cu voce tare, se arată cuvântul în ordine greşită, sare peste cuvintele, spune un cuvânt similar cu un alt cuvânt
- absenta notiunii de trecere a timpului, slab management al timpului
- slabe capacitati de concentrare a atentiei
- dezorganizare
- datorită fricii de a pronunta incorect, unii copii devin retrasi si timizi sau devin bătăuşi (comportament care semnifica incapacitatea lor de adaptare) 
- înţelegere greoaie a instrucţiunilor, incapacitate de a executa doua actiuni simultan
    Copiii cu dislexie pot să nu vadă (şi, ocazional, de sa auda), asemănările şi deosebirile între litere şi cuvinte, poate să nu recunoască spaţierea care organizeaza literele în cuvinte separate.)
Iata care sunt simptomele pe care le poate prezenta un dislexic:
    1. Dificultati in a citi un text, in a invata anumite notiuni sau fragmente simple. De asemenea, este posibil sa poata citi sau recunoaste un cuvant la un moment dat, dar, peste un anume timp, atunci cand se loveste din nou de acesta, sa nu ii inteleaga sensul. Fluenta de a citi este mult redusa, persoana dislexica aratandu-se obosita dupa ce a incercat sa citeasca si sa inteleaga un text. Asta si pentru ca cele doua coordonate, citirea si intelegerea sunt interdependente. Atunci cand te stradui din greu sa citesti corect unele cuvinte, fraze sau incerci sa nu te blochezi in mijocul propozitiei, este normal sa pierzi cursul firesc al sensului.
    2. Dislexicul are probleme in a realiza calcule matematice. Totusi, el este atat de inzestrat in acest domeniu, incat se descurca nu dupa regulile invatate la scoala, ci gasind  noi metode pentru a iesi din incurcatura. Din pacate, atunci cand li se impune sa rezolve o anumita problema matematica cu ajutorul unei teoreme, atunci cand intampina dificultati de orientare, de scriere sau de memorie, aceasta inzestrare aproape ca se anuleaza. Cu toate acestea, in viata de zi cu zi, aceste idei si solutii ingenioase ii sunt de mare ajutor.
    3. Si scrierea este net afectata. Unele persoane scriu de la dreapta la stanga, greselile de ortografie aparand frecvent. Dislexicii au probleme in general cu vocalele, prescurtarile, cuvintele simple, adverbe, verbele auxiliare ce intra in componenta altor timpuri etc. Tulburarile de scriere nu se opresc aici. Pot cuprinde o multime de alte semne ce tradeaza dislexia: se exprima foarte greu in scris, sunt dezorganizati, ignora marginile paginii, propozitiile sunt fie prea scurte, fie prea lungi etc.
    4. Probleme de orientare. Ca si invatarea regulilor matematice sau a anumitor semne, asocierea unor notiuni ca dreapta, stanga, sus-jos, punctele cardinale, cu lucruri practice din viata reala, ii poate ajuta pe dislexici sa rezolve aceasta neputinta de a intelege notiuni de orientare.
    5. Sunt dezorganizati si dezordonati. Si asta nu pentru ca nu ar dori sa isi aranjeze lucrurile, ci pentru ca, uneori, nu stiu cum sa fac asta. Stilul lor este unul haotic in general, asa ca nu vor intelege cum sa puna totul cap la cap. 
Dislexia – ciudata boala a geniilor

    Dislexia, un cuvant grec care se poate traduce ca „dificultate in ceea ce priveste cuvintele”, este o boala manifestata prin dizabilitati de invatare, deoarece persoanele dislexice nu pot invata prin metodele standard de predare si receptare a informatiilor noi. Acestia dezvolta abilitati excelente de gandire vizuala de la o varsta frageda, recunosc fizic obiectele din mediul inconjurator, dar nu pot intelege si memora simbolurile, precum literele alfabetului sau cuvintele.

    Alte tipuri de dizabilitati de invatare sunt: discalcul si disgrafia.
    Discalculii sunt persoanele care manifesta o dizabilitate matematica, neputand rezolva probleme simple de matematica sau intelege concepte matematice de baza. Disgraficii nu pot intelege folosirea literelor si nu pot scrie pe o suprafata limitata – cum ar fi o coala de hartie.
   In schimb, dislexicii sunt persoane extrem de intuitive, inteligente si creative care se bazeaza pe invatare vizuala, multi-dimensionala. Dar, deoarece gandesc in imagini, ei au probleme in ceea ce priveste simbolurile de orice fel, precum literele sau cifrele si cuvintele scrise.Gandirea spatiala/ vizuala este cu totul diferita fata de gandirea secventiala. Gandirea secventiala reprezinta modul de gandire comun, al oamenilor obisnuiti. Aceasta este asociata cu gandirea auditiva, liniara in timp si spatiu, implica analiza si progresia de la simplu la complex, precum si rationamentul deductiv (de la parte la intreg.)
    Pe de alta parte, gandirea vizuala reprezinta un sistem holistic de contopire si fuzionare a cunostintelor la nivel spatial, tridimensional. Acest tip de gandire implica sinteza, intuitia unor sisteme complexe si rationamentul inductiv (de la intreg la parte, fragment).
    Originar neurologica si genetica, dislexia poate fi explicata prin faptul ca persoanele care sufera de aceasta boala proceseaza informatia in alta zona craniana decat persoanele normale.
    10% din populatia lumii sufera de afectiuni dislexice si dezvolta moduri de scriere si citire anormale: inverseaza cuvintele prin scrierea literelor invers (mod de scriere cunoscut si ca „scrierea in oglinda” – scrisul apare inversat pe coala de hartie, dar poate fi citit prin reflectarea acestuia in oglinda), nu pot scrie literele unui cuvant in ordinea lor normala deoarece nu si-o amintesc sau citesc de la dreapta la stanga.
    De asemenea, la nivelul vorbirii intampina dificultati in punerea gandurilor in cuvinte, folosesc propozitii incomplete si fraze neterminate, nu pronunta in mod corect cuvintele lungi, modifica frazele, cuvintele si silabele.
    Majoritatea copiilor si adultilor dislexici au rezultate slabe la invatatura, in comparatie cu un IQ extrem de ridicat. Acest lucru rezulta din faptul ca ei nu pot face apel la metodele de invatare traditionale, de aceea profesorii trebuie sa se foloseasca de tehnici complementare de predare, precum: invatarea prin unitati reduse (elevului ii sunt prezentate informatii noi treptat, fragmentate in unitati foarte mici, pentru a-i stimula puterea de concentrare), supra-invatarea (repetarea continua a noilor informatii) si prezentarea multisenzoriala a noilor informatii (elevul trebuie sa perceapa noile informatii pe mai multe cai: auditiva, vizuala, tactila).
    Cum si cand se pune diagnosticul de dislexie?
    Daca problemele de orientare, cele de invatare sau dificultatile de organizare pot fi trecute usor cu vederea in primii ani de viata, parintii neconstientizand ca cel mic are o problema, odata ajuns la scoala, un copil intampina greutati ce ar trebui sa puna mari semne de intrebare.
    Astfel, varsta primilor ani de scoala este cea la care parintii afla de ce rezultatele copilului lor nu sunt cele asteptate, de ce straluceste prin istetime, dar nu poate scrie sau citi la fel ca ceilalti copii.
    In tari in care accentul nu se pune pe scris, ci pe comunicare verbala si proiecte, copiii dislexici pot trece neobservati mult timp, dar la un moment dat tot se vor lovi de anumite bariere.
    Ca parinte sau profesor esti dator sa te intrebi ce se intampla cu copilul/elevul tau atunci cand prezinta unele din semnele de mai sus.
    De asemenea, este posibil ca un dislexic sa fi trecut prin scoala convins fiind ca ceva este in neregula cu el, insa, celelalte calitati sa-l fi ajutat sa reuseasca in viata. Diagnosticul tarziu s-a semnalat in cazul multor persoane din tari in care dislexia nu este o boala foarte cunoscuta.
    Bineinteles ca poti citi diverse studii sau articole despre dislexie, dar diagnosticul final il pune doar un psiholog. Diagnosticarea consta in evaluarea copiilor prin niste teste lingvistice, cognitive, matematice, social-emotionale etc
    Cum si unde se trateaza dislexia?
    Pentru a trata corect aceasta tulburare, ar trebui ca toti cei implicati in acest fenomen: profesorii, psihologii, logopezii, parintii sau persoanele dislexice, sa cunoasca cat mai multe elemente sau scheme aplicate in strainatate.
    Din pacate, in Romania, greseala porneste inca de la gradinita sau scoala, acolo unde cadrele didactice nu sunt informate corect, uneori, catalogand un copil dislexic ca fiind unul cu retard mintal sau cu probleme de adaptare. De aici, numeroase alte efecte negative pot afecta psihicul celui in cauza si, binenteles, ingreuneaza ameliorarea problemei.
    Daca tari ca Anglia sau Italia au o scoala bazata pe comunicare si nu pe memorare, sistemul de invatamant romanesc ii dezavantajeaza pe dislexici. Scrierea, citirea, memorarea si evaluarea tot in scris a elevilor, face ca eventualele inzestrari ale unui copil dislexic sa se piarda, iar acesta sa se simta sclavul barierelor dislexiei pe care, insa, ceilalti le adancesc si mai mult.
    Copiii dislexici isi folosesc doar partea dreapta a creierului si, desi nu pot scrie, citi sau pronunta foarte bine, pot avea mai multe calitati si la un nivel mai inalt decat ceialti copii: o intuitie bine dezvoltata, o imaginatie bogata,abilitati muzicale sau artistice etc.
    Tratarea ar trebui sa fie bazata pe o buna cooperare intre toti cei implicati in acest proces. Specialistii il vor ajuta pe cel in cauza sa gaseasca cele mai bune modalitati de asimilare a cunostintelor.
    Invatarea prin unitati mici, prezentarea multi-senzoriala, asocierea unor notiuni cu lucruri, scrierea pe foi colorate, metoda citirii invers si apoi a “rasturnarii” cuvintelor pentru a intelege fraza corect, invatarea alfabetului sau a numerelor cu ajutorul unor obiecte, ore de logopedie speciala, toate ar trebui sa fie incluse in programul de recuperare al dislexicilor. 

La momentul actual, singura scoala specializata, ce aplica metode neconventionale, adoptate din strategiile specialistilor din strainatate este Gimnaziul Nicolae Balcescu din Targu Mures.
    Totusi, unele voci sustin ca solutia nu ar fi infiintarea unor centre particulare si destinate exlusiv copiilor dislexici, ci tratarea acestei probleme la scolile de stat, astfel incat sa se obtina rezultate multumitoare alaturi de ceilalti colegi ce nu intampina astfel de probleme.
    Nu ar fi de neglijat nici faptul ca in strainatate, li se acorda o atentie sporita persoanelor dislexice, avand ca prim interes integrarea lor si facilitarea dezvoltarii intr-un cadru normal : la scoala se acorda un timp mai mare de scriere, exista diverse programe pe calculator ce ajuta dislexicul atunci cand are unele blocaje, se acorda o suma lunara pentru hartie colorata, pentru sedinte la psiholog si logoped etc.


    Atunci cand se doreste adoptarea unui tratament complet, trebuie sa se aiba in vederea si folosirea unor metode mai putin conventionale, sau mai putin cunoscute ce au avut rezultate in cazul altor persoane.
    Astfel, unele solutii ar fi:
1. Indicatiile de tip stanga/dreapta, sus/jos, sau cele indicatiile de orientare sa fie asociate cu scheme sau obiecte precise pe care copilul sa le invete prin repetitie.
2. Asocierea numerelor cu obiecte: un dislexic nu va intelege niciodata de ce 5 plus 5 fac 10, dar daca ii vei desena sau arata 5 animale sau alte lucruri si apoi vei aduce alte trei item-uri , va reusi sa inteleaga si aceasta operatie matematica.
3. Problemele de scriere pot fi combatute, folosind o alta baza de scriere: o tabla, foi colorate, joculete cu litere, litere din ciocolata etc.
4. Daca dificultatile de pronuntie a anumitor litere ( fie ca ne referim la vocale sau consoane) dau batai de cap, invata acele litere pe rand, asociindu-le cu notiuni sau cuvinte care incep cu acele cuvinte. Mai intai pronunta cuvantul mai rar, insistand pe litera respectiva, apoi mai repede, pentru a obtine cursivitatea.
5. Asa cum scrierea poate fi mai atractiva prin diverse litere in forme si culori diferite, la fel se intampla si in cazul calculelor matermatice: foloseste zale colorate, bete de chibrit pentru a intelege mai bine mecanismul respectiv.
6. Cititul poate fi imbunatatit daca se gaseste un loc sau un stil propice fiecarei persoane in parte. Astfel, un copil poate citi mult mai bine cu voce tare sau in soapta, sau in diverse locuri unde se simte mai relaxat.
7. Diversele confuzii de orientare sau intre litere ca b-d, e, l etc, se rezolva asociindu-le cu altceva: de exemplu, poti purta la mana dreapta o bratara. Vei stii ca mana cu bratara este partea dreapta, si ca b vine de la bratara.
    Nu considera dislexia o boala mintala pentru ca multe personalitati si nu numai s-au confruntat cu aceasta tulburare, fapt ce nu i-a impiedicat sa ajunga faimosi in diverse domenii.
    Iata cateva dintre personalitatile care au suferit sau inca sufera de dislexie: Albert Einstein, Thomas Edison, Alexander Graham Bell, Leonardo da Vinci, Auguste Rodin, Erin Brokovich, Walt Disney, Winston Churchill, Cher, Whoopi Goldberg, Tommy Hilfiger, etc. Toti au avut probleme de invatare, citire si redactare, dar, cu toate astea, au reusit sa treaca peste aceste dificultati. Dupa cum ai citit mai sus, dislexia este o tulburare ce nu trebuie ignorata, dar nu reprezinta nici un obstacol de netrecut. Trebuie sa te inarmezi cu rabdare si sa cauti cele mai bune metode de a progresa.
by Maria
Anunțuri

Un gând despre „Dislexia

  1. la un moment dat, mă gândeam că fiul meu e dislexic… am fost speriată.
    apoi am aflat că Derek Shepard din Anatomia lui Grey e dislexic (adică actorul… )…
    şi mi-a părut rău că, de fapt, fiul meu nu poate sta într-o companie atât de selectă
    pentru că nu e dislexic, ci doar neatent…
    oricum, mulţi oameni cu dislexie au ajuns departe…

Comentariile sunt închise